Industria Basarabiei in Perioada anilor 1812-1918

3x puncte

categorie: Economie

nota: 8.00

nivel: Facultate

Razboaiele ruso-turce, care s-au incheiat cu anexarea Transnistriei (1792) si a Basarabiei 1812), au ruinat cu desavisire economia Moldovei si Valahiei, au condus la slabirea relatiilor lor economice cu alte tari din Europa. In unul din rapoartele secrete ale serviciului de spionaj al armatei ruse, descoperit in Arhiva Centrala Istorico-Militara din Sankt-Petersburg (dosarul 18575) se mentiona c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Industria Basarabiei in Perioada anilor 1812-1918

Razboaiele ruso-turce, care s-au incheiat cu anexarea Transnistriei (1792) si a Basarabiei 1812), au ruinat cu desavisire economia Moldovei si Valahiei, au condus la slabirea relatiilor lor economice cu alte tari din Europa. In unul din rapoartele secrete ale serviciului de spionaj al armatei ruse, descoperit in Arhiva Centrala Istorico-Militara din Sankt-Petersburg (dosarul 18575) se mentiona ca Basarabia e foarte bogata si poate deveni o colonie prospera.

Din aceasta regiune se proiecta sa fie luate herghelii de cai pentru cavaleria ruseasca, un numar mare de vite cornute mari, turme de oi, lemn pentru constructia navala, materiale de constuctie, multa productie agricola.Izolarea basarabiei si Transnistriei de Principatul Moldova, reducerea posibilitatilor de a face de sine statator comert cu statele europene au impus populatiei bastinase si colonistilor sa se ocupe mai intens de mestesugarit, manufacturi si sa procedeze la dezboltarea industriei.

Orasele Chisinau, Balti, Soroca, Orhei, Bender, Dubasarei, Tiraspol, Cetatea Alba, Ismail, Reni, Sarata, Chilia, Leova, Ungheni, Sculeni, Lipcani, Hotin jucau un rol important nu numai in cadrul repartizarii prin comert a marfurilor industriale, ci si devenisera centre de fabricare a marfurilor, ale manufacturii industriale.La inceput o dezvoltare rapida a capatat-o mestesugaritul casnic. Peste 4 mii de mestesugari fabricau imbracaminte, unelte de munca.

Numarul mestesugarilor in orase a crescut de la 2.6 mii in 1835 pina la 7 mii in 1858. Au fost construite intreprinderi pentru producerea manufacturii. In Basarabia si Transnistria se prelucra materia prima agricola. Au fost construite si functionau fabrici de sapun, fabrici de textile, fabrici pentru confectionarea luminarilor, topitorii de grasimi, abatoare, fabrici de prelucrare a poamei, fructelor, uscatorii de prune. In Basarabia si Transnistria funcionau peste 25 de mori de aburi, multe mori de cai, de apa.

Erau vestite in aceste parti fabricile de daracit si filat lina, de tesut covoare, priducerea marfurilor textile. Foarte productiv lucrau fabricile de caramida, tigla, alete materiale de constructie. Numarul intreprinderilor si manufacturilor industriale a crescut de la 150 in 1830 pina la 450 in 1858.Masinile agricole, tehnica necesara agriculturii si intreprinderilor industriale se importau din Anglia, Franta, Austria, Germaia, Polonia si din alte tari. Dar si in acest domeniu s-a primovat o politica coloniala.

Tarismul realiza o politica de protectie a industriasilor rusi. Pe de o parte, Rusia nu dispunea de posibilitati pentru a furniza tehnica si marfurile industriale care se importau din alte tari. Pentru tehnica si uneltele confectionate din otel era fixata o taxa vamala de 1 rub. 40 cop. aur, pe cind in Germania se plateau numai 50-76 cop., in Austria 50,6 cop. Astfel, Basaranbia si Transnistria erau puse in conditii nefavorabile, nu dispuneau de posibilitatea de a importa tehnica pentru dezvoltarea agriculturii, fabricau marfuri si le comercializau la preturi de nimic, iar tarifele vamale pentru import erau, de fapt, tot in folosul Imperiului Rus.

Ca si in perioadele anterioare, provincia continua sa ramina preponderent agrara. Dar odata cu cresterea volumului productiei agricole crestea si ponderea industiei de prelucrare, cu subramurile: morarit, vinificatie, materiale de constructie, pielarit, etc. O anumita parte din aceste intreprinderi foloseau deja motorul cu aburi, ceea ce permitea cresterea multipla a randamentului lor. Aceste motoare se utilizau mai ales la fabricile de zahar si la cele de prelucreare a lemnului.

La 1899 in Basarabia erau aproape 300 de intreprinderi industriale cu 3.5 mii de muncitori. Dupa alte date, in 1901 in provincie erau 1462 intreptinderi cu caracter industrial si cu 5983 muncitori. Printre aceastea erau 7 fabrici de tutun, 6-de prelucrare a cerii, 42-de caramida si tigla, 15-de lemnarie, 12-de sapun, 7-de rachiu, 8-de prelucrare a pielii etc.

Datele statistice atesta si o dezvoltare rapida a manufacturilor -de la 100 in 1861 la 1.2 mii in 1900, valoarea volumului productiei raminind, insa aproximativ aceeasi -2 milioane de ruble in 1900.Transformarile din agricultura, aparitia unor noi ramuri ale industriei au condus inevitabil la modificarea structurii populatiei, in special a celei orasenesti. Proprietarii gaspodariilor taranesti ruinate plecau din Basarabia, mai ales dupa reformele infaptuite de Stolipin. Taranilor li se propunea pamint in Extremul Orient.

Astfel se rezolva un obiectiv mult mai vechi: reducerea numarului autohtonilor in Basarabia si deznationalizarea lor. In orase veneau mestesugari, muncitori din Rusia, Ucraina, Belorusia, din regiunile baltice. Cei veniti alcatuiau in domeniul manufacturilor Oe din numarul muncitorilor, iar la intreprinderile industriale cei sositi au produs modificari esentiale si in structura etnica a populatiei Basarabiei.: numarul romanilor basarabeni s-a redus de la 95% in 1810 pina la 75% (aprecierea apartine lui P. Dicescu) in 1912.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles