Imperiul in secolul al XIX-lea Anglia

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.41

nivel: Facultate

II. Pentru ca noul imperiu sa nu impartaseasca mai curand sau mai tarziu soarta coloniilor ameriAZcane, era absolut necesar sa obtina o forma oarecare de autonomie, cel putin acolo unde s au stabilit comunitati intinse de rasa alba. Am vazut, studiind istoria Angliei, cum s a nascut si a crescut draAZgostea anglo saxonilor pentru libertatile lor. E un sentiment pe care aveau sa-l duca pretutindeni[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Imperiul in secolul al XIX-lea Anglia

II. Pentru ca noul imperiu sa nu impartaseasca mai curand sau mai tarziu soarta coloniilor ameriAZcane, era absolut necesar sa obtina o forma oarecare de autonomie, cel putin acolo unde s au stabilit comunitati intinse de rasa alba. Am vazut, studiind istoria Angliei, cum s a nascut si a crescut draAZgostea anglo saxonilor pentru libertatile lor. E un sentiment pe care aveau sa-l duca pretutindeni cu ei.

Colonistul englez, care de cele mai multe ori nu parasea metropola decat ca sa scape de constrangerea religioasa si sociala, nu era omul care sa accepte pierderea, prin exil, a dreptului de participare la guvernarea tarii unde avea sa traiasca. In colonii, ca si in metropola, era necesar sa fie respectate cele doua mari principii care, dupa cum spune H.A.L. Fisher [2], sunt polii rasei anglo saxone, "dintre care primul este ca orice guvernare trebuie sa se bazeze pe consimtamantul celor guvernati, al doilea ca rolul omului de stat este sa evite revoAZlutia cu ajutorul reformelor".

Dar cum sa se faca din colonii state libere mentinand in acelasi timp unitatea imperiului? Ar fi fost contrar geniului rasei ca aceasta problema sa fie rezolvata prin victoria unui rationament abstract asupra unui alt rationament. Un accident fericit dadu nastere priAZmului dominion; reusita incuraja imitatiile; astfel fu creat Commonwealth ul britanic.

Accidentul fericit fu prezenta, intr o provincie a Canadei, a unei populatii franceze, care (dupa 1791) alegea o Adunare legislativa aproape in intregime franceza ca limba si simtire, pe cand puterea executiva apartinea unui guvernator englez, inconjurat de un Consiliu compus din functionari englezi. In caz de neintelegere (date fiind imprejurarile, neintelegerile erau inevitabile) renastea dincolo de ocean vechiul conflict dintre monarh si parlament, conflictul care dusese in Anglia la caderea dinastiei Stuart.

III. In 1837 izbucni in Canada franceza o rebeliune care se extinse si in provinciile engleze. RepriAZmarea ei s a facut usor, dar numai un guvern incaAZpatanat sau orb ar fi putut sa nu tina seama de acele semne de nemultumire. Whigii avura inteliAZgenta sa trimita in Canada un om de stat care nu se temea de experiente. Lord Durham avea inima generoasa si un caracter detestabil, o combinatie destul de reusita pentru un sef. Dupa o sedere de cateva luni, se intoarse cu un remarcabil raport asupra situatiei din Canada.

Ajungea la concluzia ca era necesar sa se instaureze in ambele provincii - facandu se totodata sfortari pentru o unire mai stransa intre ele - o oarecare forma de reprezentare ministeriala. "Nu vreau sa ma ating de nici una din prerogativele coroanei, dar coroana trebuie sa se supuna consecintelor necesare ale institutiilor reprezentative si ea trebuie sa guverneze prin intermediul acelora in care corpul reprezentaAZtiv are incredere".

Ideea aceasta paru revolutionara multora dintre contemporanii lui Durham. Aveau impresia ca asta insemna ruperea tuturor legaturilor dintre colonie si metropola. Si ce s ar intampla daca s ar ivi un conflict intre reprezentantul regelui si guvernul local? Riscul fu acceptat. Noul guvernator general, lordul Elgin, alcatui cu curaj un consiliu de ministri compus din canadieni reformisti, care aveau atunci majoritatea in tara si dintre care cativa luasera chiar parte la rebeliune.

Experienta reusi. Increderea dadu nastere devotamenAZtului. Incepand din acest moment, fu admis principiul self government ului. In drept, nu se schimba nimic, caci trebuiau respectate formele. Guvernul englez isi pastra privilegiul de a i numi pe ministri. In fapt, nu i alegea decat pe acei oare aveau increderea Camerelor canadiene. Astfel, cea mai mare revolutie coloniala fu infaptuita fara texte si fara zarva. Era o solutie foarte britanica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles