Imbracamintea la romani

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.50

nivel: Liceu

     Īmbracamitea romanilor se caracteriza, īnainte de toate, prin simplitate: nu necesita nici croiala aproape deloc si nici cusatura, interventia croitorului de profesie era minima.

     Vesmāntul national si oficial al romanilor, dar care era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclvilor, era toga: o bucata de stofa alba groasa de lāna alba, taiata īn forma de elipsa sau de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Imbracamintea la romani

     Īmbracamitea romanilor se caracteriza, īnainte de toate, prin simplitate: nu necesita nici croiala aproape deloc si nici cusatura, interventia croitorului de profesie era minima.

     Vesmāntul national si oficial al romanilor, dar care era interzis taranilor, muncitorilor simpli si sclvilor, era toga: o bucata de stofa alba groasa de lāna alba, taiata īn forma de elipsa sau de semicerc cu un diametru care putea ajunge pāna la sase metri. Īn epoca imperiala se purta tot mai mult toga colorata - potrivit unor anumite norme : toga īmparatului era rosie, a generalilor victoriosi era de purpura cu broderii aurite, iar a copiilor sub 17 ani, precum si a īnaltilor magistrati sau a unor categori de sacerdoti era tivita cu o fāsie de purpura. Īmbracarea togei, potrivirea eleganta a cutelor, era o operatie foarte complicata. Īn casa, barbatii purtau tunica - larga si lunga pāna sub geninchi, strānsa la mijloc cu o centura. Iarna se īmbacau chiar doua sau trei tunici una peste alta. Confectionata din doua bucati de stofa, cusute īntre le, dar lasānd loc pentru brate si cap, tunica nu avea māneci - cel putin pāna īn secolul al II-lea e.n.; pentru ca un secol mai tārziu sa se poarte tunica cu māneci chiar lungi. Īn oras, se purta peste tunica toga, dar oamenii saraci si sclavii umblau numai īn tunica.

     Femeile purtau, direct pe piele, o camasa de in, iar īn jurul bustului o fāsie de pānza. Īn timpurile vechi īmbracau si ele toga, la fel ca barbatii, dar īnca din secolele republicii toga era rezervata numai femeilor de moravuri usoare. Īn locul ei, peste peste camasa purtau o tunica lunga pāna la pamānt, numita stola, cu māneci lungi sau fara māneci, prinsa cu un cordon. Peste stola, un fel de sal din lāna colorata, numit palla, acoperea umerii; un capat al pallei se īnfasura pe un brat, celalalt cadea pāna la pamānt, iar cu un fald al pallei, femeia īsi acoperea capul, caci o remeie romana nu iesea niciodata īn oras cu capul descoperit. Aranjarea pallei penrtu a fopma un drapaj frumos si elegant era o operatie tot atāt de comlicata ca cea pe care o cerea toga barbatilor. Īn epoca Imperiului, femeile au adoptat o īmbracaminte de o mare varietate.

     Īncaltamintea de rigoare a barbatilor cānd purtau toga era un fel de ghete din piele subtire, fara tocuri, fixate pe picior cu sase curele.Īnsa mult ami comode, mai practoce si mai putin costisitoare erau sandalele. Īn casa, atāt barbatii, cāt si femeile, ale caror tipuri de īncaltaminte nu se deosebeau de cele ale barbatilor, puratu papuci de stofa, īn diferite culori. Taranii si soldatii purtau saboti.

     Romanii umblau cu capul descoperit, iar cānd ploua, īsi puneau o gluga. Vara, pentru a se apara de razele soarelui prea puternice, purtau o palarie cu boruri largi. Pentru sclavii eliberati, semnul dinstinctiv era bereta. Evantaiul si umbrela de soare, purtate de sclava īnsotitoare, si poseta erau articole indispensabilefemeii elegante.

     Gama bijuteriilor romane era de o infinita varietate. Inele pe toate degetele, care erau mult mai fin lucrate la femei decāt la barbati, agrafe, bratari purtate pe brate, la īncheietura māinii ti la glezne; si apoi diademe de aur, eventual cu pietre pretioase, si bijuteria cea mai scumpa - cerceii - , pendantivi, cāteva perechi purtate deodata, spre a atrage atentia catre clinchetul lor. Īn schimb, barbatii aveau ca singura podoaba inelul. Īn perioada republicana nu era īngaduit decāt un singur inel, dar din epoca imperiului, cei bogati īsi īncarcau degetele cu inele de o valoare enorma. Inelul barbatilor servea drept sigiliu, īntiparirea lui avānd valoarea unei semnaturi autografe.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles