Ilustreaza particularitatile limbajului prozei narative

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.11

nivel: Liceu

Trăsături: Povestirea este o narațiune subiectivizată, adică relatarea este facută din perspectiva povestitorului, fie ca participant sau doar ca mesager al întâmplării. Accentul cade pe situația narată și mai puțin pe personaje, de unde rezultă caracterul etic exemplar al povestirii, iar stilul se caracterizează prin oralitate.

Apartine genului epic deoarece autorul își exprimă co[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ilustreaza particularitatile limbajului prozei narative

Trăsături: Povestirea este o narațiune subiectivizată, adică relatarea este facută din perspectiva povestitorului, fie ca participant sau doar ca mesager al întâmplării. Accentul cade pe situația narată și mai puțin pe personaje, de unde rezultă caracterul etic exemplar al povestirii, iar stilul se caracterizează prin oralitate.

Apartine genului epic deoarece autorul își exprimă concepția despre viață și lume în mod indirect, prin intermediul personajelor
Dimensiunea: construcția subiectului: un narator povestește un singur fapt epic: idila dintre căpitanul de mazili Neculai Isac și țigăncușa Marga, existând un număr redus de personaje (Neculai Isac, Marga, Hasanache etc) și doar o succintă caracterizare a lor.

Este o narațiune subiectivizată deoarece întamplările sunt povestite de Neculai Isac, care este și personaj al acțiunii, deci întâmplările ajung la cititor prin prisma căpitanului de mazili care se autocaracterizează „eram un om buiac și ticălos […] Om nevrednic nu pot să spun că am fost […] dar îmi erau dragi ochii negri și pentru ei călcam multe hotare.” După ce se îndrăgostește de Marga, mâncarea nu mai are pentru el „gust și preț”, simte luănd în mână blănița de vulpe, plăcerea țigăncușei.

Caracter etic: păstrarea cuvântului dat, dragostea sinceră a bărbatului, comportamentul nobil al lui îi trezesc fetei respectul de sine și responsabilitatea pentru propriile fapte, Marga acceptă să moară pentru ca el să poată trăi, țiganii aplică legea talionului, omorand-o pe Marga.

Oralitate, demonstrată în primul rând prin caracterul fatic al povestirii = menținerea unui permanent contact între partenerii actului de comunicare, între povestitor și ascultator. Povesirea implica o relație specială între narator și ascultători, impunând un ceremonial al discursului, menit a capta atenția ascultătorilor și a le cultiva o stare de așteptare. Naratorul apelează la formule de seducție a ascultatorilor și de implicare a acestora în narațiune. „-Iubitilor prietini, […] mie mi-a plăcut totdeauna să beau vinul cu tovarăși. Numai dragostea cere singuratate. Divanul nostru-i slobod și deschis și-mi sunteți toți ca niște frați!”

Este povestire în ramă deoarece:
- se încadrează într-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse în “Hanu Ancuței”

- spațiu desfășurării acțiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos – hanul Ancuței), în care mai mulți povestitori (printre care și căpitanul de mazili Neculai Isac) relatează întâmplări pilduitoare, respectând un ceremonial prestabilit (se strâng laolaltă, Ancuța le toarnă vin etc) și desfășurâd o artă a discursului memorabilă.

- timpul narativ se situează într-un plan al trecutului („demult, pe vremea celeilalte Ancuțe”, iar principala modalitate de expunere este evocarea.”)

2. Limbajul personajelor
- adecvat epocii evocate
- popular, lipsit de figuri stilistice, dar cu o profunzime specifică naratorilor populari
- arhaic, regional: „catastih”, “cofăiel plin”, “ulcica nouă”, “sunănd din strune”
- ceremonios: Oaspeții hanului desfășoară o un adevărat ceremonial: Comisul Ionita îl
invită pe capitanul de mazili Neculai Isac „să cinstim cu domnia ta o ulcică de vin nou” (ton respectuos). „mie mi-a plăcut întotdeauna să beau vinul cu tovarași. Numai dragostea cere singuratate”

- limbaj poetic: în lumina „soarelui auriu” care strălucea într-o „liniște ca din veacuri”,
- epitete expresive: “nas vulturesc”, “obrazul smad”, “sprâncene întunecate”
- așa cum afirma G. Calinescu, Sadoveanu a creat o limbă limpede, armonioasă și pură,
în care se împletește „graiul popular al țăranilor cu fraza vechilor cronici”, o limbă capabilă să redea poezia sentimentelor omenești, frumusețile tainice ale naturii, păstrând farmecul atmosferei acelor vremuri vechi.

- arhaismele și regionalismele sunt folosite cu naturalețe - limba literară ușor accesibilă
- figurile de stil apar cu moderație, dând astfel stilului sobrietate. Metafora lipsește
aproape de tot („o lumină”), iar epitetele au rol caracterizor.
- eufonie, muzicalitatea frazelor, oralitatea exprimării
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles