Iepurele de camp si iepurele de vizuina

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 7.77

nivel: Liceu

Ca urmare exista o legaŽtura directa intre cresterea efectivului de iepuri si cea de soareci. Daca adaugam la aceasta lista a dusmanilor si intemperiile care afecteaza mai ales prima generatie, primavara, precum si o serie de boli (coccidioza? bruceloza, staphylomycoza), unele provocate de paraziti pulmonari si intestinali, se poate vedea impotriva citor dusmani trebuie sa lupte specia ca sa poata[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Iepurele de camp si iepurele de vizuina

Ca urmare exista o legaŽtura directa intre cresterea efectivului de iepuri si cea de soareci. Daca adaugam la aceasta lista a dusmanilor si intemperiile care afecteaza mai ales prima generatie, primavara, precum si o serie de boli (coccidioza? bruceloza, staphylomycoza), unele provocate de paraziti pulmonari si intestinali, se poate vedea impotriva citor dusmani trebuie sa lupte specia ca sa poata supravietui.

Cercetarile au aratat ca circa 62% din iepuri mor inainte de a implini virsta de un an, 7% ajung pina la virsta de 2 ani, 6% pina la virsta de 3 ani si numai 3% ajung sa atinga 4—7 ani. De aceea are mare nevoie de intelegerea si ajutorul omului care, prin-tr-o atitudine corecta fata de aceasta extrem de populara specie, s'% prin combaterea dusmanilor sai, poate reduce mult volumul pierderilor anuŽale. Conform legislatiei, ce stabileste regulile de vinatoare, se vineaza in sezonul cuprins intre 1 noiembrie si 31 ianuarie.

Este cautat pentru carne si blana, utilizabila ca atare in confectionarea articolelor de imbracaminte sau pentru transformare in fetru utilizat la palarii. Denumirea stiintifica este Lepus europaeus transsijlvanicus, Mat-schie, 1901, ceea ce inseamna ca iepurele de la noi este o subspecie de sine statatoare, adoptata de stiinta datorita particularitatilor anatomo-morfologice care justifica definirea subspeciei.

Iepurele de vizuina
In urma cu 3 500 de ani, navigatorii fenicieni, debarcati in Peninsula Iberica ,vor fi fost poate uimiti vazind numarul extrem de mare de iepuri (de vizuina) gasiti acolo. Si tarimul nou descoperit de ei a fost numit I. Shapan-in, ceea ce a insemnat „peninsula iepurilor". Astfel, din aceasta denumire a derivat cuvintul Spania, tara de astazi. „Ceva" mai aproape de zilele noastre, romanul Valerius Catullus (anul 50 i.e.n) denumeste Peninsula Iberica — bineinteles tot datorita numarului mare de iepuri — „Cuniculosa", insemnid iepurarie.

Prelungind putin aceasta foarte scurta incursiune istorica, sa-i amintim pe Terentius Varo (116— 26 i.e.n) si Junius Moderatus Columella (sec I e.n.), care descriu acele „leporaria", locuri in care romanii cresteau in spatii ingradite iepurele-de-vizuina. Acesta a fost inceputul domesticirii iepurelui de vizuina, straŽmosul „en titre" al celor circa 60 de rase de iepuri domesticiti. Din PeŽninsula Iberica, iepurele de vizuina a pornit la asaltul Europei, in scurt timp, gasind conditii bune de trai pe intreg cuprinsul ei.

Mai mic decit iepurele de cimp, are carpul in lungime de 35 — 45cm si coada de 4—6 cm, iar greutatea de 1,3—2,3 kg. Membrele anteŽrioare sint mai puternice decit cele ale iepurelui de cimp, si adaptate la sapat, iar cele posterioare sint mai scurte decit ale celui dintii. Reamintim, de asemenea, ca nu are virful urechii negru ca iepurele de cimp, iar lungimea urechii nu depaseste virful botului. Culoarea blanii este si ea diferita fata de cea a iepurelui de cimp, fiind, mai cenusie.

Cu aproximativ un secol in urma a fost colonizat in Transilvania, iar in anul 1905 a fost colonizat din nou, de data asta pe raza comunei Cristesti, linga Iasi, printr-un lot de citeva perechi aduse din Franta, incepind cu anul 1973 a mai fost colonizat si in judetele Alba, Covasna, Dolj, Mures, Buzau, Brasov, Ilfov, Vilcea, Prahova, Maramures, Sibiu, Bacau, Botosani. Pinain prezent s-a mentinut in zonele in care a fost coloŽnizat, cu o foarte slabii extindere. Spre deosebire de iepurele de cimp, iepurele de vizuina, traieste in colonii, in galerii subterane pe care le sapa in terenuri usoare, nisipoase, uscate, insorite, pe coastele dealurilor, in maluri, diguri si ierasamente. Pentru acest motiv este socotit daunaŽtor, deoarece galeriile pot submina rezistenta digurilor sau a terasa-mentelor. Galeriile au la capat un cuib si mai multe iesiri mascate de tufisuri.

Evita padurile compacte si cimpul agricol cultivat. In anii cal-durosi, este foarte prolific, scotind 4—5 serii de cite 4—8 pui, dupa o gestatie de 30 zile. Puii sint fara vedere timp de 8—10 zile si lipsiti de par pe corp, ceea ce constituie alte doua elemente de deosebire fata de iepurele de cimp. in general, imperecherea poate avea loc oricind in intervalul februarie — septembrie.. in iernile grele nu rezista^la frig, nici chiar la adapostul galeriilor. Individul care sesizeaza primul un periŽcol izbeste solul cu picioarele dinapoi, iar zgomotul caracteristic, astfel creat, ii alarmeaza pe ceilalti iepuri aflati la suprafata, care se retrag cu repeziciune in galerii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles