Ideologia Daciei Literare in Alexandru Lapusneanu

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.40

nivel: Liceu

Pasoptistii din tarile romane aveau origini sociale, formare si studii diferite, insa ii unea constiinta misiunii lor istorice. Prima generatie are meritul de a crea climatul cultural, publicand primele ziare in limba romana, cu suplimente culturale.

Primele publicatii in limba romana - Curierul romanesci ( condus de Ion Heliade Radulescu ), Albina romaneasca ( editat de Gheorghe A[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ideologia Daciei Literare in Alexandru Lapusneanu

Pasoptistii din tarile romane aveau origini sociale, formare si studii diferite, insa ii unea constiinta misiunii lor istorice. Prima generatie are meritul de a crea climatul cultural, publicand primele ziare in limba romana, cu suplimente culturale.

Primele publicatii in limba romana - Curierul romanesci ( condus de Ion Heliade Radulescu ), Albina romaneasca ( editat de Gheorghe Asachi ), Gazeta de Transilvania ( editata de George Baritiu ) - au o dubla functie: educativa, prin completarea instructiei oferite de un invatamant in faza inceputurilor; culturala, prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie creatii originale. Miza pe termen lung este formarea unei literaturi si a unei limbi comune pentru toti romanii.

A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta, unde dobandesc idei noi, progresiste, pe care le aplica in diverse domenii, dupa intoarcerea in tara.

Pasoptismul nu a fost un curent literar in sens strict estetic, ci unul cultural-literar, exprimand o aspiratie colectiva spre creatie si cultura, grefata pe un program ce urmarea dezvoltarea nationala. Pasoptismul literar coincide cu inceputul romantismului romanesc.
Programul pasoptismului este cuprins in articolul Introductie, aparut in revista Dacia literara, condusa de Mihail Kogalniceanu, in 1840, la Iasi.

Programul nu a functionat ca instrument al unei anumite autoritati, ci ca un mod de a gandi al tuturor pasoptistilor care credeau in aceleasi idei: realizarea unei literaturi originale, pentru ca "traductiile nu fac o literatura si sunt o manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi" si pentru ca "dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa care omoara in noi duhul national"; pentru implinirea acestui deziderat, Mihail Kogalniceanu recomanda scriitorilor sa se inspire din realitatile nationale:

"Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii" ( altfel spus, temele de inspiratie recomandate sunt istoria, folclorul si frumusetile patriei ); critica va fi obiectiva, nu partinitoare:

"Vom critica cartea, iar nu persoana"; telul suprem proclamat este acela ca toti romanii trebuie "sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti".Literatura romantica pasoptista va avea trasaturi specifice, care, particularizand-o in Europa, ii vor asigura originalitatea. Acestea vor fi exemplificate prin operele scriitorilor acestei perioade.

Interesul pentru istorie este deosebit in epoca, trecutul fascinandu-i pe scriitori; in acest sens, pot fi amintiti Dimitrie Bolintineanu, cu Legendele istorice, Grigore Alexandrescu ( Anul 1840, Mormintele. La Dragasani ), Vasile Alecsandri ( Dumbrava Rosie, Dan, capitan de plai ). Istoria este vazuta in legatura cu motivul ruinelor, al mormintelor, al noptii, integrate in specificul romanesc.

Costache Negruzzi publica nuvela Alexandru Lapusneanul in 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inaugurand seria operelor de inspiratie istorica in literatura romana. Sub influenta programului romantismului romanesc, sintetizat in articolul Introductie, al lui Mihail Kogalniceanu, C. Negruzzi valorifica informatiile cuprinse in cronicile moldovene intr-o creatie clasica prin sobrietatea constructiei, pregnanta caracterelor si vigoarea conflictelor.

Autorul a indicat ca sursa a scrierii sale cronica lui Miron Costin. In realitate, Grigore Ureche a consemnat, in Letopisetul Tarii Moldovei, fapte din cele doua domnii ale lui Alexandru Lapusneanu (1552-1561, 1564-1568). De la Grigore Ureche sunt preluate informatiile despre a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu: intrarea domnitorului in tara, cu ajutor turcesc; respingerea lui de catre solia marilor boieri; politica externa si interna (distrugerea cetatilor ceruta de turci, intelegerea cu craiul polonez, fuga boierilor in Polonia); moartea domnitorului, suspectata ca ucidere prin inselatorie. Fidelitatea fata de cronica in ceea ce priveste evenimentele majore este necesara pentru obtinerea veridicitatii atmosferei.

In privinta celorlalte personaje, C. Negruzzi a ignorat consemnarile cronicii. Astfel, in realitate, domnitorul Tomsa fuge in Polonia, la Liov, insotit de Motoc vornicul, Veverita postelnicul si Spancioc spatarul. Aici sunt decapitati, din ordinul "craiului" lesilor, in urma interventiei lui Lapusneanu prin intermediul turcilor.

Sfarsitul atribuit in nuvela lui Motoc este, de fapt, acela al boierului moldovean Batiste Veveli, ucis de o multime de tarani, din cauza lasitatii domnitorului Alexandru Ilias, care il indeparteaza de langa el (evenimentul este descris in cronica lui Miron Costin).

Modificarile aduse modelului cronicaresc sunt explicabile prin finalitatea urmarita: cronicarii urmaresc consemnarea faptelor si evenimentelor istorice cat mai fidel; C. Negruzzi este creator de literatura, iar aceasta presupune metamorfozarea personalitatilor reale, atestate de cronica, in personaje literare, in conformitate cu obiectivele programului Daciei literare ( creare unei literaturi originale ).

In nuvela, exista scene si episoade care apartin in totalitate fictiunii ( uciderea lui Lapusneanu prin interventia Ruxandei, a lui Spancioc si Stroici, invitatia la ospat printr-o "desantata cuvantare", amenintarea cu moartea adresata tuturor celor prezenti in scena calugaririi, decapitarea boierilor ucisi si asezarea capetelor intr-o piramida, in conformitate cu rangul detinut etc.).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles