Identitate si alteritate - cu referire la Nietzsche, Kant, Rousseau

7x puncte

categorie: Filosofie

nota: 10.00

nivel: Liceu

Daca omul este bun de la natura si, in consecinta, isi regleaza relatiile cu semenii identificandu-se pe sine insusi la fel ca ceilalti (avand o natura identica) atunci comportamentul sau va fi unul deschis catre celalalt, iar prosperitatea proprie nu va avea intaietate in dauna prosperitatii comune, a tuturor. Aceasta idee o gandeste si Jean-Jacques Rousseau atunci cand crede ca natura l-a creat [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Identitate si alteritate - cu referire la Nietzsche, Kant, Rousseau

Daca omul este bun de la natura si, in consecinta, isi regleaza relatiile cu semenii identificandu-se pe sine insusi la fel ca ceilalti (avand o natura identica) atunci comportamentul sau va fi unul deschis catre celalalt, iar prosperitatea proprie nu va avea intaietate in dauna prosperitatii comune, a tuturor. Aceasta idee o gandeste si Jean-Jacques Rousseau atunci cand crede ca natura l-a creat pe om bun si numai societatea i-a pervertit comportamentul intr-unul negativ. Ce ii determina totusi pe oameni sa se comporte bine cu ceilalti o data ce societatea i-a inrait?

Rousseau crede ca omul este inzestrat cu un principiu de dreptate si virtute, numit constiinta, care distinge intre bine si rau si care venind din sentimentul natural al dreptatii ii determina pe acestia sa actioneze conform "luminii ratiunii". Cele doua principii pe care Rousseau le pune la baza comportamentului uman sunt date de instinctul de autoconservare, prin care fiecare isi doreste propria bunastare, si de suferinta pe care omul o simte in fata durerii celuilalt, identificandu-se cu acesta.

La Immanuel Kant acest principiu al idenfificarii cu celalalt ia forma imperativului categoric al ratiunii "actioneaza astfel incat maxima vointei tale sa poata servi oricand in acelasi timp ca principiu al unei legiferari universale". Daca in filosofia lui Kant intrebarea principala este "cum?", atunci la intrebarea "cum pot sa devin fericit" raspunsul unic consta in urmarea acestui imperativ din care reiese faptul ca fiecare om trebuie tratat ca scop in sine si nu ca pe un mijloc.

Daca ma identific cu cel de langa mine si daca constientizez faptul ca si eu ma pot afla oricand in acceasi postura ca si el, atunci cel de asemeni mie va fi tratat de catre mine exact asa cum mi-as dori eu sa fiu tratat in situatia data, deci nu ca mijloc pentru ceva, ci ca scop in sine. Premisa pe care Kant o foloseste aici este ca daca toti oamenii sunt dotati cu ratiune, atunci toti oamenii sunt egali.
Egalitatea dintre oameni este exact principiul pe care filosoful german, Friedrich Nietzsche il va nega atunci cand va imparti comportamentul uman in doua tipuri: cel bazat pe o morala de stapan si cel bazat pe o morala de sclav.

Considerand ca oamenii nu se nasc egali, Nietzsche considera ca aplicarea egalitatii in relatiile dintre oameni este o nedreptate. Cei puternici, cu morala de stapan si dotati cu "vointa de putere" sunt cei care trebuie sa domine. Raportul eu-ceilalti bazat pe alteritate (spre deosebire de Rousseau unde era importanta identificarea cu celalalt) este caracterizat de dominanta, supraomul (propovauit de catre Nietzsche) il va domina pe cel slab, iar in vointa de dominare a acestuia rezida insasi esenta vietii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.