Iapa lui voda - caracterizarea personajelor

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.70

nivel: Gimnaziu

După ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului, naratorul – autor aduce în prim plan un personaj care, prin plăcerea de a sta de vorba cu ceilalți și de a-i incita la povestit, devine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la han.

Comisul Ioniță era un răzeș străin, de la Drăgănești, din ținutul Succevei, din Țara - de – Sus a Moldovei. R[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Iapa lui voda - caracterizarea personajelor

După ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului, naratorul – autor aduce în prim plan un personaj care, prin plăcerea de a sta de vorba cu ceilalți și de a-i incita la povestit, devine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la han.

Comisul Ioniță era un răzeș străin, de la Drăgănești, din ținutul Succevei, din Țara - de – Sus a Moldovei. „Era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată ”, mai ales în jurul mustății „tușinate” și a ochilor mititei. Privirea sa dovedea spirit de observație, profunzime și experiență de viață: „ochiul lui era aprig și neguros”. Obrazul său umbrit de mustăți părea că râde cu tristețe, trădând greutățile prin care trecuse.

Era sociabil, îi plăcea să închine și să discute cu toți drumeții. Sensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte cântecele lăutarilor cu plăcere și nostalgie, „cu ochi duși”. Comisul era un ominteligent și înțelept, căruia îi plăcea să descifreze tâlcul adânc al lucrurilor și al întâmplărilor : „se lua la întrecere până și cu moș Leonte la tâlcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta. ”.

El este gata întotdeauna de drum, cu calul înșeuat, deși farmecul dulce al poveștilor îl ținea pe loc. Perseverent și demn, atunci când a avut nevoie de dreptate, s-a dus s-o caute la Vodă, în legătură cu moștenirea strămoșească. Spirit deschis și înzestrat cu umor, el a avut curajul să nu-și ia vorba înapoi în fața domnitorului, trezind hazul și câștigând simpatia acestuia. Cu decență, este respectuos și mândru, iar umorul său este apreciat de cei care-l întâlnesc și îl ascultă povestind, pentru că are cu adevărat har de povestitor.

Foarte mândru de iapa lui, le arată drumeților că aceasta era înzestrată cu însușiri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o „viță nobilă”. Deși era slab, ca și stăpânul ei, calul era rezistent la drum și nepretențios la hrană: „La mâncare se uită numai cu un ochi și nu se supără când îl las neadăpat.” Nu cunoștea oboseala și greutățile: „ Asemenea cal uscat și tare nu știe de nevoie, nici de trudă.”

Stăpânul se mândrea cu descendența calului dintr-o iapă „tot pintenoagă” la care se uitase cu uimire chiar și domnitorului Mihalache Sturza. Modul cum necheza calul, subțire, parcă râdea „ca un demon”, stârnește spaima și uimirea Ancuței. Roibul semăna mult cu stăpânul, parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia, umanizându-se.

Legătura dintre stăpân și ființa necuvântătoare era însă foarte profundă. Calul părea că impărtășește cu stăpânul tâlcul adânc al unor întâmpări de demult: „Și când rânchează și râde, parcă ar avea o amintire din alt veac și din acele zile ale tinereții mele. După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu!” comisul consideră că iapa aparține unei lumi legendare, în care el și-a petrecut tinerețea și pe care încearcă să o dezvăluie celor care îi ascultă povestirile; el știe cum să-și atragă interlocutorii.

Prezența voievodului îi provoacă o emeoție puternică și aceasta crește și mai mult în momentul în care își dă seama că boierul cu care glumise la han era însuși domnitorul. El își recapătă însă cumpătul când voievodul îi cere documentele și îi dă astfel prilejul să-și susțină cauza prin multe dovezi.

Mulțumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care și-a recăpătat-o în judecata domnească. Pământul moștenit din moși strămoși rămânea astfel, de drept, la adevăratul proprietar, care a știut să scoată la lumină adevărul. Mândria lui de răzeș apare în felul său de a vorbi, în mândria de a fi cunoscut personal un domnitor drept, care a știut totodată să-i aprecieze vorba de duh.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.