Hortensia papadat-bengescu - concert din muzica de bach (caracterizarea personajelor)

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.87

nivel: Liceu

     Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale constiintei. Tehnica portretistica este moderna. Un personaj este prezentat cu multiple si variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însusi sau conturat de catre autoare. Autoarea elaboreaza portrete în trepte prin tuse succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Hortensia papadat-bengescu - concert din muzica de bach (caracterizarea personajelor)

     Personajele sunt supuse unei adânci analize în zonele obscure ale constiintei. Tehnica portretistica este moderna. Un personaj este prezentat cu multiple si variante imagini din partea mai multor personaje, ale personajului însusi sau conturat de catre autoare. Autoarea elaboreaza portrete în trepte prin tuse succesive, de la diverse niveluri, din perspective schimbate. Personajele sunt puse sa se verifice în situatii cheie, mai toate trecând pe rând în primul plan ; ele se contempla singular, se autoobserva, cerceteaza pe ceilalti si sunt observate ca într-un film, scrutate de indivizii din jur. Eroii sau eroinele se prezinta cu o imagine dubla: exterioara, adica masca pentru salvarea aparentelor si lumea interioara, stratificata pe etaje si subsoluri ale constiintei în functie de momentele diferite ale vietii lor în situatiile în care se afla. Complexitatea lor se dezvaluie în timp.

     Un rol important joaca în evolutia personajelor tarele biologice si sociale. Apar astfel în roman personaje grotesti si patologice cu valori simbolice, o întreaga estetica a urâtului cum sunt gemenii Hallipa, Mika-Lé Rim, monstri fizici si morali.

     Ada Razu: Orfana si majora, cu avere proprie, se maritase cu printul Maxentiu pentru a-si satisface aspiratiile nobiliare. Stia ca l-a luat pe print ca sa-l plateasca.

     Scriitoarea prezinta date esentiale atât despre aspectul fizic cât si despre viata ei: costeliva, campioana de tenis si la dans, oachesa si paroasa, cu fata negricioasa si cu ochii aprinsi, mâinile slabe, negre, cu inele mari, printre care un safir urias, senzuala si capricioasa, o calareata admirabila. Fire mondena si de o frivolitate evidenta, vulgara, casatorita abia de doi ani cu Maxentiu, nu are curajul sa se afiseze în societate cu Lica. Atrasa de aspectul lui fizic, Ada nu ezita sa-l vâre în casa, din momentul în care afla ca el este unchiul "înfumuratei" doamne Hallipa Draganescu. Prin aceasta relatie Ada întrevede posibilitatea de a patrunde la receptiile Elenei. Asa se explica propaganda pe care o face pentru concertul Elenei. Tot din snobism nu ezita sa-l scoata din casa pe Maxentiu, bolnav, la parada sportiva, când va oferi publicului prezenta lui Lica, angajat la grajdurile sale, pe care societatea trebuia sa-l înghita.

     Ada este prezentata si din prisma lui Lica care o vede ca pe "o tigancusa uscata ca un drac, cu buze rosii ca sângele închegat si cu o pereche de ochi aprinsi sub boneta de piele ce o împodobea, ascutindu-i mai tare barbia ascutita ... o femeiusca piparata", zicându-si în sine: "ce gasperita" sintetizând astfel dintr-o privire calitatea femeii. Lui Marcian însa îi scapa partea vulgara si vicioasa a firii ei, crezând-o în naivitatea si optimismul sau o femeie de treaba.

     Maxentiu: reflecta preocuparea scriitoarei pentru studiul starilor maladive, declinul fizic, scotând la suprafata intime si neprevazute reactii ale bolnavului, care manifesta o adevarata placere de a se autoobserva. Si Maxentiu are un secret de care nu-i placea sa se vorbeasca, mama lui era o binecunoscuta cântareata franceza de varieté, ce avea domeniul "Plaiesele" ca dar de la un print batrân, tata prezumtiv al lui Maxentiu, care-l recunoscuse totusi.

     Lica îl vedea ca "un biet coconas galben ca de ceara cu gene rosii si cu ochi patati". Purta o barbita blonda, ascutita, cu fire vestede, era un barbat lingav.

     Ada în sinea ei spunea : " s-a ramolit de tot, ce sunt ochii aia galbeni? O stârpitura de vita mare. Nobil am vrut, nobil am."

     Hortensia Papadat-Bengescu îl arata evoluând sub influenta bolii înregistrând constiinta iremediabilului, evoluând de la starile de rautate si egoism la indiferenta totala asupra tot ce înseamna viata, contactul cu exteriorul.

     Lica Trubadurul: îmbogateste galeria tipologica a parvenitului în timpurile moderne. Este o fire boema, cu apucaturi de fante de mahala. Despre el aflam ca era certat cu familia pentru ca nu învatase carte, desi avea neamuri procopsite. Sora lui este Lenora, casatorita cu mosierul Hallipa, dar care îl trateaza pe Lica ca pe câinii barbatului ei. Cu un fizic agreabil "subtirel, sprinten, cu figura placuta, cu ochii vioi de veverita, parul negru din care se lasa o bucla mare pe frunte, cu mâinile si picioarele mici si subtiri si dintii albi, marunti, avea aerul unui tângau ". Fire vagabonda, îi placea sa traiasca pe drumuri.

     Maxentiu îl califica de la început "haimanaua de ulita, snapanul". Guraliv, cu un vocabular picant, desi era destul de delicat, sobru si econom cu punga lui, stie sa profite comandându-si haine cu croiala englezeasca pe banii Adei, încât era o placere sa-l privesti.

     Batrânul Vandali vede în el un tânar sarmant.

     Mini când îl vedea la Rim, avea o tresarire. Pe strada îi parea un haiduc modern a carui padure e orasul. Era temperat si nimeni nu-l vazuse beat: " nimic nu-I placea mai mult ca banul dobândit prea lesne si prin siretlic ".

     Sia: e fiica lui, dintr-o legatura de tinerete cu Lina, era posaca, ursuza si greoaie cu o fire primitiva, vulgara cu minte "strâmta". Fusese instalata ca infirmiera în familia doctorului Rim, imediat dupa ce terminase scoala. Are un sfârsit tragic .

     Personajele reflector Mini si Nory care fac legatura între romanele ciclului Hallipilor sunt prezentate si ele cu dorinta de capatuiala si de a parveni în înalta societate si preocupate în permananta de a sti tot ce se întâmpla în Bucurestii acelor timpi.

     În afara acestor lumi bolnave reprezentata de Maxentiu, Rim, Lenora, în roman apar si anomalii legate de nereusita gemenilor Hallipa, de încercarile de sinucidere ale Elenei si apoi ale Mikai-Lé --- o umanitate dominata de instincte.

     Concertul din muzica de Bach cu acordurile ei muzicale, care domina întreg romanul, prin sinesteziile sale de sunet si culoare se încadreaza în parte curentului simbolist. De altfel îmbinarea între traditional si modern este specifica Hortensiei Papadat-Bengescu.

     Prin romanele sale ea se înscrie în galeria marilor romanciere ale literaturii universale reprezentata de George Sant, George Eliot, surorile Brönte sau Virginia Wolf.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.