Histologie generala si embriologie

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.13

nivel: Facultate

Referat despre Histologie generala si embriologie
Tesuturile conjuctive propriu-zise fara predominanta

Tesutul conjuctiv lax – constituie tesutul de sustinere si trofic al epiteliilor organelor ; este un tesut conjuctiv neorientat in care, fibrele de colagen sunt grupate in fascicule lungi orientate in toate sensurile. Prin cele trei componente (celule, fibre, substan[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Histologie generala si embriologie

Referat despre Histologie generala si embriologie
Tesuturile conjuctive propriu-zise fara predominanta

Tesutul conjuctiv lax – constituie tesutul de sustinere si trofic al epiteliilor organelor ; este un tesut conjuctiv neorientat in care, fibrele de colagen sunt grupate in fascicule lungi orientate in toate sensurile. Prin cele trei componente (celule, fibre, substanta fundamentala), ca si prin vasta repartitie, tesutul conjuctiv lax indeplineste numeroase functii: mecanica, trofica, de aparare, de sinteza si elaborare, regenerativa.

Tesutul conjuctiv dens este tesutul in care fibrele conjuctive au grosime variabila si functii diferite.

Tesutul conjuctiv lamelar este un tesut dens, ordonat, alcatuit din lamele fine colagene dispuse in planuri suprapuse.

Tesuturile conjuctive propriu-zise cu predominanta celulelor

Tesutul mezenchimal este format din celule mezenchimale si substanta fundamentala, au forma stelata si sunt specifice stadiului embrionar de dezvoltare.

Tesutul adipos este format din celule adipoase, fibre de reticulina si rare fibre colagene dispuse in substanta fundamentala si constituie o „rezerva alimentara” pentru organisme. In organism exista doua varietati de tesuturi adipoase :
- tesutul adipos fibrocitar – „alb” si „galben”, cu functie metabolica;
- tesutul adipos histiocitar – brun, cu functie termoreglatoare.

Tesutul pigmentar este format din celule pigmentare aglomerate in zone compacte printre care se afla cateva fibre conjuctive si capilare sanguine.

Tesuturile conjuctive propriu-zise cu predominanta fibrelor conjuctive

Sunt tesuturile conjuctive formate din fascicule conjuctive voluminoase, celule conjuctive fixe si rare fibre elastice. El este format din :
a) tesutul aponevrotic – format din fibre conjuctive colagene si rare fibre elastice;
b) tesutul tendinos – este un tesut conjuctiv in care predomina fibrele colagene, asociate in manunchiuri (inconjurate de celule de forma stelara denumite tenocite) si substanta fundamentala redusa cantitativ.
c) tesut fascial – este format din fibrele conjuctive colagene si fibre elastice reduse numeric.
d) tesut elastic – este alcatuit din fibre conjuctive elastice care se anostomozeaza si formeaza o retea in ochiurile careia se observa cateva fibre conjuctive colagene si celule conjuctive.

Tesuturile conjuctive propriu-zise cu predominanta substantei fundamentale
Sunt reprezentate de :
a) tesutul conjuctiv de tip moale (sau mucos) intalnit in structura cordonului ombilical. Substanta fundamentala este gelatinoasa, transparenta, omogena, de culoare roz.
b) tesutul conjuctiv metaplaziat este un tesut a carui elemente constitutive sufera modificari adaptive : substanta fundamentala se impregneaza cu condrina sau oseina.
c) tesutul cartilaginos este un tesut conjuctiv dens metaplaziat ce participa la realizarea structurii unor piese cu rol de sustinere. Este alcatuit din substanta fundamentala amorfa cu consistenta de gel si impregnata cu condrina, fibre de colagen si elastice, elemente celulare tinere (condroblaste) si mature (condrocite).

Tesutul cartilaginos se prezinta se prezinta in trei varietati:
- de tip elastic – este un tesut conjuctiv metaplaziat caracterizat prin prezenta, in substanta fundamentala, a unor granulatii si fibre elastice. Este reprezentat in organismul animal de cartilajul epiglotei si a pavilionului urechii.
de tip hialin – este un tesut conjuctiv metaplaziat cu aspect sticlos si/sau translucid datorita aspectului omogen al substantei intracelulare in care se afla condrocitele.
- tesutul osos – este un tesut conjuctiv metaplaziat care indeplineste doua functii esentiale : mecanica si rezervor de saruri minerale.

Componentele histologice ale tesutului osos sunt: substanta fundamentala care este alcatuita dintr-o materie proteica denumita oseina si o substanta pre-osoasa impregnata cu saruri minerale in care se dispun fibrele conjuctive si elastice calcificate. Substanta fundamentala se dispune in lamele osose concentrice si stratificate ce formeaza lamele haversiene care alcatuiesc un sistem un jurul unui canal central Havers. Acesta formeaza, impreuna cu lamele concentrice, un sistem Havers (sau un osteon). Printre lamele, substanta fundamentala prezinta cavitati lenticulare denumite osteoplaste.

Osteoplastele formeaza, impreuna cu caniculele osoase, un sistem de cavitati intercomunicante in care sunt dispuse celule osoase. Celulele osoase au origine mezenchimala si sunt reprezentate de trei categorii celulare care, in functie de perioada evolutiva a tesutului osos, sunt denumite :
a) osteoblaste – sunt celule osoase tinere ce au proprietatea de a se divide activ ;
b) osteocitele – sunt celule osoase tinere incluse in osteoplaste si sunt lipsite de capacitatea de a se divide ;
c) osteoclaste – sunt celule osoase specifice zonelor de remodelare osoasa dispuse printre fibrele de colagen si rarele fibre elastice calcificate.

Tesutul osos se prezinta sub urmatoarele varietati: haversian compact ( format din sisteme Havers ) si spongios ( numit si areolar – format din lamele osoase subtiri ce delimiteaza o retea lamelara si cavitati mari, neregulate.

Tesutul sanguin
Este singurul tesut „lichid” din organismul animal, are origine mezenchimala comuna cu a tesuturilor conjuctive. Este alcatuit din substanta fundamentala si elemente celulare structurale. Substanta fundamentala este denumita plasma si nu are o structura histologica. Este lichida, circula printr-un sistem conductor si permite elementelor structurale sa se deplaseze in interiorul acestora. La mamifere si pasari, celulele sanguine sunt de doua tipuri : rosii si albe iar fragmentele citoplasmaticese numesc plachete sanguine. La om si la mamifere hematiile sunt anucleiate, iar la pasari toate celulele sanguine sunt nucleiate. Cele doua categorii de celule sanguine au preluat denumirea de la aspectul pe care il au in sangele proaspat ( globule rosii sau hematii la mamifere si/sau eritrocite la pasari ; globule albe sau leucocite, la ambele clase de vertebrate ).

Globulele rosii sunt elementele a caror denumire provine de la grecescul „eritros” – rosu si durata lor de viata este de 90 – 120 de zile la mamifere. Biochimic, hematiile sunt alcatuite dintr-un complex coloidal si o heteroproteida – hemoglobina. Hemoglobina are proprietatea de a se combina cu oxigenul, transformandu-se in oxihemoglobina. Concomitent, hemoglobina participa la transportul CO2 sub forma de carboxihemoglobina de la tesuturi la pulmon. Hematiile sunt distruse Óncontinuu de sistemul circulator, splina si fagocitoza.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles