Hipotensiunea arteriala

7x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.19

nivel: Facultate

     ISTORICUL HIPOTENSIUNII ARTERIALE





     Se fac referiri mai serioase la existenta unor diferente de presiune arteriala,abia dupa ce s-au facut demonstratii de determinare a acesteia.

     Astfel , cronologic , Stefan Hales (1677 - 1761) vicar din Teddington a facut prima încercare de a masura presiunea sângelui în artera femurala [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Hipotensiunea arteriala

     ISTORICUL HIPOTENSIUNII ARTERIALE





     Se fac referiri mai serioase la existenta unor diferente de presiune arteriala,abia dupa ce s-au facut demonstratii de determinare a acesteia.

     Astfel , cronologic , Stefan Hales (1677 - 1761) vicar din Teddington a facut prima încercare de a masura presiunea sângelui în artera femurala la cal (1732).Sângele urca într-un tub de sticla conectat la " capatul arterial" cu o tranhee de gâsca . Preotul a observat ca variatiile coloanei de sânge sunt sincroane cu bataile inimii (a publicat observatiile în "Statistical Essays" , 1769).

     Alte încercari de retinut : Jean Marie Poisseville (1799 - 1869) tot cu un tub de sticla, în forma de U in 1828 , celebrul fiziolog german Carl Ludwig din Leipzig (1816 - 1895) foloseste aparatul Poisseville adaugându-i o coloana de mercur.

     La om prima masurare a tensiunii arteriale a fost facuta în 1856 de catre Jules Faivre la Lyon . El a apreciat valoarea sistolica 120 mm Hg .

     Cunoscutul ciclician parizian Pierre Potain a creat în 1802 pe stamosul tensiometrului de azi , respectiv peloata cu aer pe care o aplica pe artera radiala si apasa pâna la disparitia pulsului radialei era tensiunea maxima , pe care se citea pe cadranul unui manometru din metal.

     Medicul rus N. Korotov a unit tehnica cu ausculatia prin steteoscop in 1905 .





      DEFINITIA HIPOTENSIUNII ARTERIALE

     Hipotensiunea arteriala este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor

tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru cea diastolica .

     În functie de durata , hipotensiunea poate fi trecatoare sau de durata .



     În functie de etiologie se deosebesc :



     - hipotensiunea arteriala esentiala ;

     - hipotensiunea simptomatica ;

     - hipotensiunea ortostatica ;













      CLASIFICAREA HIPOTENSIUNII ARTERIALE







     Putem clasifica hipotensiunea arteriala în :

     I. HIPOTENSIUNE ARTERIALA PRIMARA (ESENTIALA)

     II. HIPOTENSIUNE ARTERIALA SECUNDARA (SIMPTOMATICA)

     III. HIPOTENSIUNE ARTERIALA ORTOSTATICA





     I. Hipotensiunea arteriala esentiala nu are cauze precizate .

     II. Hipotensiunea arteriala secundara poate fi declansata de :

     1. BOLI CARDIOVASCULARE

     - Infart miocardic (IMA)

     - Miocardita acuta

     - Pericardita exudativa si constructiva

     - Valvulopatia (stenoza mitrala si aortica)

     - Insuficienta cardiaca cu debit scazut

     - Varice voluminoase

     - Embolie plumonara masiva

     - Disectie de aorta

     2. BOLI ENDOCRINE

     - Insuficienta hipofizara anterioara (sindrom SIMMONDS)

     - Insuficienta tiroidinala (Mixedem)

     - Insuficienta corticosuprarenala (boala ADDISON)

     - Insuficienta gonadica (Climaterium)

     3. BOLI NEUROLOGICE

     - Scleroza multipla

     - Siringo-Mielie

     - Miopatii

     - Neuropatii metabolice (diabet zaharat , anemia pemiciosa , casexie)

     - Boli idiopatice (sindromul SHY - BROJER)

     4. INFECTII

     - Stari postinfectioase (septicemii diverse)



     5. INTOXICATII

     - alcool metilic

     - nicotina

     - benzol

     - medicamente hipotensive - CLONIDINA

     - METIL-DOPA

      - GUANETIDINA



     6. ALERGIE

     - Socul astmatic

     7.CAUZE CHIRURGICALE

     - Simpatecomie dorso-lombara



     În general hipotensiunea arteriala esentiala este consecinta tulburarilor mecanismelor de auto reglare neuro-endocrine al homeostaziei arteriale.

     Hipotensiunea arteriala esentiala afecteza 2-4% din populatia adulta si predomina la barbatii de vârsta medie.

     Boala poate sa aiba un caracter simptomatic sau asimptomatic , dar o voi prezenta mai pe larg în rândurile ce urmeaza.



      1.HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA (PRIMARA)



     Vorbim de hipotensiune arteriala când valorile tensiunii maxime , la adult , scad sub 100 mm Hg si când persoanele cu aceste valori prezinta fenomene subiective suparatoare. Se cunosc valori tensionale arteriale scazute la persoane care nu au nici un fel de suferinte subiective , de obicei la vagotonici , adica la cei care au un debit circulator mai scazut , o rezistenta periferca ceva mai crescuta si cu tote acestea nevoile circulatorii sunt acoperite .

     De altfel , fenomenele clinice din hipotensiune pot apare si la persoane cu valori tensionale normale , ceea ce înseamna ca nu este vorba doar la nivelul tensiunii , ci , mai degraba , de o adaptare nepotrivita , în urma mecanismelor regulatorii insuficiente , mecanisme ce au ca urmare fenomene de insuficienta în irigatie , oboseala sete de aer , palpitatii , precum si alte manifestari , rezultate ale deficientei sistemului regulator al circulatiei .





     ASPECT CLINIC



     Senzatia de slabiciune este smnalul cel mai constant si mai suparator .

     Bolnavul se scoala dimineata obosit , starea de oboseala creste în cursul zilei ceea ce duce la un randament scazut în activitate .

     Alteori starea de oboseala apare numai dupa eforturi mici sau mijlocii , dar se mentine mult timp , situatie ce se rasfrânge asupra psihicului bolnavului dându-i o stare de depresie , irascibilitate , tulburari de somn .







     LIPOTIMIILE SI SINCOPELE



     Liptimiile si sincopele sunt accidente trecatoare care survin cu ocazia unei emotii , efort violent , dupa schimbarea brusca a pozitiei . În aceste împrejurari bolnavul are vertij usor , apoi pronuntat , tulburari de vedere , ameteli , zgomote în urechi.

     Uneori aceasta stare evolueaza pâna la pierderea , pentru scurt timp a cunostintei , alteori se opreste la starea de ameteala si vâjâieli în urechi .

     Acrocianoza este mai obijnuita la femei .

     Tegumentele mâinilor sunt roz cu pete violacee , adesea cu transpiratii reci , mai accentuate iarna . Este urmarea unor tulburari circulatorii locale si a dilatarii anselor capilare venoase .

     Tulburarile amintite nu apar în mod obligatoriu , chiar daca tensiunea este mai scazuta , ceea ce demonstreaza posibilitatile de adaptare a organismului.

     Semnul obiectiv îl constituie scaderea tensiunii arteriale sistolice la valori sub 100 mm Hg . Ceea ce este important este faptul ca aceste valori se mentin scazute si intereseaza atat tensiunea maxima , cât si pe cea minima si medie .

     Efortul poate scadea si mai mult tensinea , ceea ce duce la aparitia semnelor subiective amintite.

     Cât priveste inima , relatiile sunt normale . Uneori exista o aritmie extrasistolica .

     Examenul radiologic poate pune în evidenta "inima în pictura" .



     EVOLUTIE



     Evolutia hipotensiunii arteriale este relativ stationara . Adesea pe fondul de hipotensiune permanenta se agraveaza crize de hipotensiune paroxistica . Este contraindicata rahianestezia si , în general , punctiile rahidiene trebuiesc executate cu precautie , deoarece pot interveni scaderi tensionale si mai aceentuate cu colaps .

     Hipotensiunea arteriala esentiala se przinta sub doua aspecte clinicopatogenice.

     Întâlnim o forma constitutionala endocrino-neuro-negetativa actionata prin intermediul antehipofizei asupra centrilor mezencefalici , însotita de multiple fenomene vegetative : pielea uscata cu reducerea secretiei de sudoare , constipatie , hipotermie ,lipsa de initiativa , somnolenta . Se przinta adesea în cadrul asa numitei "slabiri endogene" a fetelor si a femeilor tinere cu dismenoree sau la persoanele longiline , astenice , unde apare o adevarata hipotonie generala fiziva si psihica .

     O alta forma e hipotnia prin epuizare .

     Apare la barbati sau la femei angajati în activitati fizice sau psihice intense , fara suficienta adaptare si pregatire prealabila pentru aceste cerinte . La acestia se instaleaza o stare de hipotonnie arteriala cu astenie , cu incapacitatea de a face fata la cele mai mici efortri , cu impotenta sexuala .

     Pe lânga reglementarea activitatii se recomanda si un tratament sedativ , evitarea excitantilor iar la barbti se administreaza testosteron 10 - 25 mg pe saptamâna timp de 1 - 2 luni.

     În esenta , hipotensiunea srteriala esentiala este caracterizata prin dereglarea neuro-hormonala a tensiunii arteriale , cu tendinta spre valori scazute , ce se afla în opzitie cu dereglarile din hipertensiunea arteriala .

     Prognosticul hipotensiuni arteriale este bun . Se mentioneaza chiar longevitate .



     TRATAMENT



     HTA esentiala în absenta unei crize cunoscute , are uneori un caracter familial si se întâlneste y la cei care fac mari eforturi intelectuale . Se datoreste mecanismelor nervoase si endocrine care mentin reglarea circulatiei . Boala este y asimptomatica , depistarea fiind întâmplatoare . Exista si forme clinice cu sintome atribuite de obicei unei nervroze : cefalee occipitala , insomnii , palpitatii , transpiratii .

     În unele cazuri pot aparea manifestari liptimice , mai rar sincope .

     hTA esentiala este permanenta si are un progres bun.

     Forma asimtomatica nu necesita vreun tratament . În formele cilinice cu manifestari subiective se recomanda psihoterapia (lamurirea si încurajarea bolnavului asupra lipsei de pericol a bolii) , evitarea surmenajului fizic sau intelectual , un regim de viata igenic , cu ore suficiente de somn , plimbari în aer liber , practicarea moderata a culturii fizice , masaj , dusuri de înviorare , alimentatie de calitate si completa .

     Daca nu exista alte contraindicatii , cafeaua si alcolul sun permise în cantitati moderate .







2. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA SIMPTOMATICA





     hTA simtomatica se întâlneste în insuficienta supra renala , intoxicatie cu alcol sau nicotina , boli cronice casectizante pericardita constructiva , stenoza aortica sau mitrala , tumori cerebrale . Prognosticul este al bolii de baza .

     Tratamentul se adreseaza îndeosebit afectiunilor cauzate si în al doilea rând hTA , pentru care masurile terapeutice sunt similare cu tratamentul hipotensiunii esentiale.

     A. HIPOTENSIUNEA CEREBRALA IZOLATA





     Hipotensiunea cerebrala izolata poate fi permanenta sau poate aparea sub forma de crize , pe un fond de usoara hipotensiune cerebrala permanenta .

     Caracteristica , la acesti bolnavi , este przenta fenomenului hTA în conditiile unei TA umerale cu valori normale . Este scazuta numai tensiunea arterei centrale a retinei.

     Este vorba de o dereglare tensionala regionala .

     Când hTA apare în crize , manifestarile de hTA apar numai când bolnavul se scoala brusc din pat , la emotii sau la efort .

     Caracteristic pentru acesti bolnavi este mentionarea , între limite normale a tensiunii arterei centrale a retinei , atâta vreme cât stau în decubit dorsal si scade brusc în pozitia de ortostatism .

     Semnele clinice sunt asemanatoare cu cele din hipotensiunea generala.

     În crize de hipotensiune se poate administra apa distilata , intravenos 20 ml zilnic , timp de 10 - 15 zile





     B. INSUFICIENTA SUPRARENALA- BOALA ADDISON



     Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste incapacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormonii în cantitatea ceruta de nevoile organismului .

     

ETIOLOGIE



     Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al auprarenalelor , cel mai adesea de natura tuberculoasa , fapt pentru care orice addisonian trebuie întrebat daca a avut o afectiune baciliara (infiltrat pulmonar , pleurezie , tuberculoza plumonara) , o cauza este y este si atrofierea glandelor suprarenale , ca urmare a unui proces de auto-imunizare . Mai rar boala este provocata de sifilis sau de o hemorogie intraglanduara.



     SIMPTOME



     În faza de debut boala prezinta urmatoarele simptome : oboseala , lipsa poftei de mâncare , hipotensiune arteriala , usoara scadere în greutate , care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari similare .

     Cu timpul însa , simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav.

     Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa , fiind mai pronuntata în cursul dimineti . Starea bolnavului se învioreza spre seara . o manifestare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor .

      Hiperpigmentarea este cu atât mai intensa cu cât insuficienta supra renala este mai severa . Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului , pe fata , coate , genunchi , la nivelul liniilor palmare si al eventualelor cicatrici operatorii . Este caracteristica , de asemenea , hiperpigmentatia bruna a aerelor si a organelor.

     Un semn important pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor , pigmentarea pe mucoasa bucala Addison , fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sodiu , datorita tulburarilor digestive (anorexie , varsaturi , denutritie). În toate cazurile tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mm Hg . Addisonienii au diverse manifestari nervoase : iritabilitate , apatitie , negativism , anxietate .

     Ulcerul duodenal este frecvent asociat cu boala Addison .

     În astfel de cazuri , tratamentul cu cortizon trbuie facut cu multa precautie .

     Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentei si a fertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . La femei sarcina este un facor agravant al bolii .

     Tratamentul cu cortizon remediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala . Atât bolnavul cât si personalul sanitar care îl îngrijeste trebuie sa stie ca addisoniennii sunt foarte fragili . Numerosi factori ca eforturile fizice si intelectuale , bolile febrile interventiile chrurgicale , frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organismul . În aceste conditii pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta , starea addisonianului se înrautateste brusc . Tensiunea generala se prabuseste , apar varsaturi si diaree , bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra în coma .



     DIAGNOSTIC





     Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala , lipsa de pofta de mâncare si de pirdere în greutate .

     Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali . Între analizele de laborator , locul principal îl detin dozarile de potasiu în sânge si urina . Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi ale potasiului în sânge (peste 45 mEq/1) si concentratiei scazute ale sodiului sanguin (sub 45 mEq/1) .



     TRATAMENT





     Aplicarea în ultimele decenii , pe scara larga , a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon , acetat , Prednison ) a simplificat mult tratamentul bolii Adison , facând dintr-o boala grava o afectiune compatibila cu viata .







     C. INTOXICATIA CU ALCOOL METILIC





     Hipotensiune apare si în intoxicatia cu alcool metilic.

     Aceasta intoxicatie se caracterizeaza prin fenomene grave , rapid mortale , cu sau fara fenomene oculare .

     Fenomenele de intoxicatie apar dupa o perioada de latenta de la 11 la 36 ore .

     Apar : starea ebrioasa , alterarea sarii generale , ameteli , senzatia de slabiciune , cefalee outernica , somnolenta , varsaturi , diaree , dureri abdominale , facies cianotic , transpiratii , tahicardie , dispnee , hipotensiune arteriala . Intoxicatul acuza senzatia de constrictie toracica . Se instaleaza coma , însotita de hipotermie , hipotensiune si uneori , edem pulmonar acut . Apar destul de precoce tulburari de vedere ("vad ca prin ceata") si uneori , alterari ale perceperii culorii . Apar fenomene nervoase . Coma este agitata , însotita de crize de contracturi tetaniforme sau / si convulsii .

     Se instaleaza acidoza , care terbuie eficient corectata si este un important element de prognostic . Bolnavul trebuie supravegheat minim 5 zile (timpul de eliberare a metanolului din organism ) .





     TRATAMENT





     Antidotul este alcolul etilic , care blocheaza metabolismul alcoolului metilic si favorizeaza eliminarea acestuia din urma din organism . Se administreaza o solutie de alcool etilic 50% din 4 în 4 ore , câte 0,5 ml /Kg corp .







     D. INTOXICATIA CU NICOTINA





     Se înregistreaza hipotensiunea arteriala si în cazul intoxicatiilor cu nicotina . Pe lânga simptom se mai înregisteraza : arsuri-faringiene si epigastrice , colici abdominale , varsaturi , diaree , tulburari respiratorii , prabusirea tensiuii arteriale pâna la deces , paloare , sudori , cefalee , ambliopie , vertij , plus accentuat , somnolenta , frisoane , respiratie superficiala.

     De mentionat ca în cazul tratamentului nu se stie un antidot specific , dar se intervine cu spalaturi gastrice cu carbune activat , permanganat de potasiu , provocare de varsaturi , administrare de purgative , oxigenoterapie , tratament specific pentru insuficienta circulatorie acuta , tratamentul convulsiilol , daca este cazul.

     CONCLUZII





     Hipotensiunea arteriala poate apare , mai mult sau mai putin accentuata în cadrul unui mare numar de boli cronice . Adesea sunt greu de precizat caracterul esential sau secundar al hipotensiunii . Hipotensiunea arteriala acuta face parte din insuficienta cardio-circulatorie .

     Hipotensiunea arteriala secundara se constituie ca un simtom în cadrul bolii respective.

     Hipotensiunea arteriala poate aparea : dupa unele boli infectioase (febra tifoida , viroze ) , în anemiile severe , boli caracterizante ( tuberculoza , cancer ) , în cursul sindroamelor endocrine ( mixedem , insuficienta suprarenala ) , bolile ficatului (ciroza ) , scleroza cerebrala , starile dupa infart miocardic , în varice extinse ale membrelor inferioare , în visceroptota cu insuficienta peretelui abdominal , în depresia melancolica , psihastenie , în bolile carentiale , în distrofia alimentara .



PENTRU VARIANTA COMPLETA APASA BUTONUL DE "DOWNLOAD"!!!
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.