Hegemonia otomana

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.03

nivel: Liceu

După o pauză de trei decenii, în cursul căreia regiunea Dunării de Jos nu a mai cunoscut confruntări majore, ofensiva otomană și-a reluat cursul vertiginos în această direcție în 1521. La adăpostul situației de calm relative pe care o creaseră la frontiera dunăreană a imperiului lor prin acordurile încheiate cu Ungaria, Polonia, Țara Românească și Moldova, sultanii Baiazid al II-lea și în deosebi [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Hegemonia otomana

După o pauză de trei decenii, în cursul căreia regiunea Dunării de Jos nu a mai cunoscut confruntări majore, ofensiva otomană și-a reluat cursul vertiginos în această direcție în 1521. La adăpostul situației de calm relative pe care o creaseră la frontiera dunăreană a imperiului lor prin acordurile încheiate cu Ungaria, Polonia, Țara Românească și Moldova, sultanii Baiazid al II-lea și în deosebi Selim I au întreprins un șir de mari campanii în Orient, în urma cărora dominația otomană s-a extins asupra unor vaste teritorii din Asia și bazinul răsăritean al Mediteranei.
Masiva angajare a turcilor în Orient a dat un impuls proiectelor de acțiune antiotomană în Europa. În 1516, Papa Leon al X-lea a proclamat cruciada antiotomană, insă mai grave pentru Imperiul otoman au fost deciziile Congresului de la Viena (1515), în cadrul căruia Habsburgii au reușit să-și asigure, prin convențiile încheiate cu Polonia și Ungaria, succesiunea la coroana ungară. Acest fapt, care anunța constituirea unei puternice grupări de forțe în Europa Centrală sub conducerea Casei de Habsburg, chemată să preia cu forțe sporite inițiativa luptei împotriva Semilunei, a provocat acțiunea preventivă a Imperiului otoman. În 1521, Soliman Magnificul cucerește Belgradul, iar în 1526 nimicește oastea ungară la Mohács.
Catastrofa de la Mohács a deschis în Ungaria lupta pentru puterea supremă între Habsburgi, care revendicau coroana ungară în virtutea acordurilor de la Viena, și voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, susținut de majoritatea nobilimii ungare, tradițional ostilă habsburgilor, și sprijinită de turci. Dubla alegere regală, cea a lui Ferdinand de Habsburg si cea a lui Ioan Zápolya in cursul anului 1526, a declanșat conflictul armat între cei doi pretendenți.
Câțiva ani mai târziu, țelurile politicii ungare a sultanului au fost din nou grav subminate, de data aceasta de un acord intre Zápolya și Ferdinand de Habsburg (Oredea, 24 februarie 1538), care a consacrat dreptul de succesiune al celui din urmă la coroana ungară.
Consecvent cu țelul politicii sale in europa Centrală, acela de a menține Ungaria în neutralitate, în afara coalițiilor antiotomane, Soliman întreprinde o nouă campanie după moartea lui Zápolya (iulie 1540), ocupă Ungaria Centrală pe care o transformă in pașalâc (1541), punând o barieră fermă expansionismului habsburgic spre Răsărit.
Desprinderea Transilvaniei din Regatul ungar și integrarea ei în același sistem internațional cu Țara Românească și Moldova a consolidate mult raporturile dintre cele trei state și s-a aflat la originea unor proiecte și acțiuni commune.
Evenimentele din 1541 au desăvârșit procesul transformării Dunării, de la Buda și până la vărsarea ei în Marea Neagră, în frontieră și linie strategică a Imperiului otoman.
Deși nu au reușit sa realizeze decât intermitent obiectivele lor răsăritene în secolul al XVI-lea, Habsburgii, prin inițiativele lor, prin înfruntarea lor permanentă, activă sau latentă, cu Imperiul otoman, prin reacțiile pe care acțiunile lor le-au provocat din partea Porții Otomane, au influențat puternic desfășurările politice din țările române. Antagonismul dintre Habsburgi și Otomani pentru succesiunea ungară și pentru spațiul carpato-dunărean s-a răsfrânt abundant asupra istoriei românești în secolul al XVI-lea.

o STATUTUL ȚĂRILOR ROMÂNE
Țările române au reușit să-și păstreze și în secolul al XVI-lea existența statală, în ciuda raportului nou de forțe creat în Europa Răsăriteană de marile victorii ale sultanului Soliman I. Proiectele sau încercările Porții Otomane de a le transforma în teritoriu islamic s-au lovit de o puternică rezistență ăi au fost în cele din urmă abandonate. Autonomia statală s-a menținut așadar, dar ea a fost sensibil diminuată.
Țara Românească și Moldova au continuat să fie guvernate de principi autohtoni, dar Poarta își atribuie tot mai mult dreptul de a-i numi, substituindu-se astfel principiului dinastic și vechiului drept de alegere al boierimii. Învestiți în domnie cu însemnele puterii conferite de sultan, domnii tind să fie asimilați cu înalți dregători ai Porții Otomane. Unii dintre ei guvernează sub protecția gărzilor turcești. Teritoriul țărilor române e recunoscut intangibil, dar Imperiul procedează în câteva rânduri la amputări teritoriale în folosul său. În schimb, dreptul țărilor române de a-și conseva administrația și instituțiile laice și ecleziastice, care le excludeau pe cele ale islamului, a rămas intact.
Sub presiunea noilor realități, Moldova și Țara Românească își pierd tot mai mult libertatea de acțiune pe plan extern. Acțiunile diplomatice ale domnilor români fie se încadrează în sistemul diplomației otomane, fie se desfășoară fără știrea Porții, în încercările lor de emancipare de sub tutela otomană. După 1526, obligația de a furniza ajutor militar Porții, ocolită în practică adeseori în trecut de domni, devine tot mai mult o realitate, participând la campanii în interesul acesteia.
Din simbol al recunoașterii puterii otomane, cum fusese în trecut, tributul (haraci) a devenit o realitate apăsătoare, sporul său care a atins cotele cele mai înalte în deceniul al șaptelea și al nouălea al secolului al XVI-lea, indicând gradul de dependență a celor două state românești față de Înalta Poartă.
Haraciul nu constituia decât una din modalitățile de exploatare a resurselor economice ale celor două țări, valoarea lui fiind egalată curând și depășită de cea a peșcheșurilor, daruri către sultan și dregătorii săi, ocazionale la început, dar instituționalizate cu vremea.
Poziția Țării Românești și a moldovei față de Imperiul otoman s-a deteriorat considerabil în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea din toate punctele de vedere: economic, juridic și politic. Sporurilor necontenite ale cuantumului tributului și mai ales ale celorlalte obligații în bani și în natură, livrărilor forțate de produse la prețuri impuse, datoriile imense contractate la Istambul de pretendenții la domnie, penetrației masive a cămătarilor și negustorilor levantini pe teritoriul celor două țări le-au corespuns în sfera politică numirea arbitrară a domnilor de către Înalta Poartă, așadar suprimarea drepturilor lor de a-și alege conducătorii și degradarea lor progresivă, în fapt, la condiția de reprezentanți ai sultanilor asimilați înalților săi demnitari.
Constituită în principat autonom sub suzeranitate turcescă Transilvania s-a bucurat de un statut superior față de cel al Țării Românești și al Moldovei. Deosebirea de statut se explică în primul rând prin poziția principatului, care cuprinde și Banatul și un șir de comitate la apus și nord, denumite Partium.
Autonomia principatului s-a manifestat prin dreptul Dietei de a-l alege pe principe, care era doar confirmat și învestit cu însemnele puterii de către Poarta Otomană. Împreună cu instituția supremă a puterii, țara își conservă și întregul ei sistem tradițional de guvernământ. Tributul impus principatului era mult mai redus ca și peșcheșurile și prestațiile în produse, față de cele impuse celorlalte două țări românești.
Deși îngrădiți de suprevegherea Porții Otomane, principii Transilvaniei au inițiative de politică externă și în afara sistemului otoman de interese. Contactele repetate ale principilor cu Habsburgii și legăturile lor cu Polonia au limitat simțitor dependența principatului de Poarta Otomană, sub raportul politicii externe.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles