GrigoreVieru

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.90

nivel: Liceu

Poeziile lui Grigore Vieru (Iedul si, respectiv, Purcelul) starneau hazul copiilor sau ii ravaseau adanc atunci cand invocau, de exem- Grigore Vieru in tinerete, cu mama Eudochia si cu fiii Dorin si Calin. plu, Povestea puisorului de melc: S-a stins soarele cel bun,/ Eu ma culc, povesti imi spun./ Dar nici una nu-i frumoasa.../ Greu e singurel in casa! Prin intermediul artei autentice, autorul cul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: GrigoreVieru

Poeziile lui Grigore Vieru (Iedul si, respectiv, Purcelul) starneau hazul copiilor sau ii ravaseau adanc atunci cand invocau, de exem- Grigore Vieru in tinerete, cu mama Eudochia si cu fiii Dorin si Calin. plu, Povestea puisorului de melc: S-a stins soarele cel bun,/ Eu ma culc, povesti imi spun./ Dar nici una nu-i frumoasa.../ Greu e singurel in casa! Prin intermediul artei autentice, autorul cul tiva micului cititor un gust lingvistic si literar fin, il punea in con tact cu problemele complicate ale existentei umane, fara sa-l dadaceasca ori sa-l plictiseasca. Grigore Vieru se dovedea original, chiar in comparatie cu au torii mai putin politizati in sens comunist (George Meniuc, Liviu Deleanu), care evitau cu un anumit succes povetele versificate si istorisirile plictisitoare pe teme majore . El intelege intr-un mod aparte si notiunea tema majora : copilul este chemat, prin firea lucrurilor, sa-si iubeasca inainte de toate mama, limba materna, plaiul natal. La aceasta intelegere (originala in contextul timpu lui) a tematicii majore se adauga simplitatea discursului poetic, oralitatea stilului, caracterul captivant al imaginii puse la baza poeziei si neaparat sprinteneala poantei, finalul surprinzator.
Poetul evoca o situatie simpla si-i sugereaza copilului ideea ca mama este o fiinta sfanta pentru el, ca soarele ( Mama ne man gaie,/ Soarele luceste./ Soarele e unul,/ Mama una este ). Indem nurile lui ca micutul sa-si iubeasca mama sunt de o ingeniozitate pe potriva copilului: Si pe deal, si pe valcele/ Zboara doua randunele,/ Dar nu-s ele randunele,/ Ci-ale maicii manusele.//
Cand se duc pe dealul poamei,/ Sa saruti mainile mamei./ Cine mainile-i saruta,/ Parca merge si-i ajuta .
In toiul rusificarii acerbe a romanilor basarabeni, nemaivorbind de oprimarea pana aproape de desfiintare a limbii bastinasilor din Transnistria si din Bucovina, Grigore Vieru a avut curajul de a scrie simplu, impresionant si prin finalul poeziei Frumoasa-i limba noastra! profund: Pe ramul verde tace/ O pasare maiastra,/ Cu drag si cu mirare/ Asculta limba noastra.// De-ar spune si cuvinte/ Cand canta la fereastra,/ Ea le-ar lua, stiu bine,/ Din limba sfanta-a noastra .
Cand era la moda sa se scrie despre necuprinsa patrie sovietica si sa se taca despre asa-numita patrie mica, Grigore Vieru le spu nea copiilor in poezia Plaiul meu: Sunt multe tari pe lume/ Ce ncanta si te-atrag./ Dar plaiul meu anume/ Imi este cel mai drag .
Poetul nu-si desconsidera cititorul fraged, manifesta incredere in capacitatea lui de a intelege just si adanc expresia poetica: La noi mai dulce-mi pare/ Si painea din stergar,/ Si apa de izvoare,/ Si-acel cires amar...// Mai verde e pomatul,/ Mai scurt e lungul drum,/ La noi chiar si omatul/ Mai cald e nu stiu cum .
Intr-un atare context finalul patetic se afirma ca expresie fireasca a dragostei fata de plaiul natal: Dragule, meleagule,/ Duiosul nos tru cant,/ Smolitule, truditule,/ Frumosul meu pamant .
Originalitatea intelegerii obiectivelor poeziei, oralitatea si sim plitatea ca factori exteriori ai comunicarii poetice, indaratul carora stau caracterul modern al expresiei si complexitatea autentica a poeziei dintotdeauna, au asigurat din start succesul creatiei lui Grigore Vieru pentru adulti. Chiar pornind, uneori, de la fapte obisnuite, poetul le descopera semnificatii etice neasteptate, cu atat mai impresionante. Anticipand consideratiile despre lirica de dragoste a poetului, evidentiem aici rostul deosebit al penultimu lui vers din suita de ziceri care formeaza uluitoarea poezie Tu: Venii tarziu acasa,/ Sa vad ce-i zice tu,/ Luai putin din masa,/
Sa vad ce-i zice tu,/ Mi-a ras pe drum o fata,/ Sa vad ce-i zice tu (...)/ Sunt palid ca lamaiul,/ Sa vad ce-i zice tu,/ Sa mor as vrea intaiul,/ Sa vad ce-i zice tu .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles