Gramatica

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.48

nivel: Gimnaziu

Fonetica este disciplina care se ocupă cu studiul sunetelor

-sunetele limbii
Sunetele limbii sunt :
a) vocale : a, e, i, o, u, ă, â, â;
- pot forma singure silabe ;
- fără vocale nu putem construi silabe şi cuvinte ;

b) consoane : b, c, d, f, g, h, j, k[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Gramatica

Fonetica este disciplina care se ocupă cu studiul sunetelor

-sunetele limbii
Sunetele limbii sunt :
a) vocale : a, e, i, o, u, ă, â, â;
- pot forma singure silabe ;
- fără vocale nu putem construi silabe şi cuvinte ;

b) consoane : b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ş, t, ţ, u, v, w, y, z ;
- nu se pot pronunţa singure ;
- nu pot forma singure silabe ;

c) semivocale : e, i, o, u;
aer =a - er

Regulă :
Orice silabă conţine obligatoriu o singură vocală .
Floare =floa - re
- o - semivocală
- a - vocală
- e - vocală
Rouă = ro - uă
- o - vocală
- u - semivocală
- ă - vocală
Bou = bou
- o - vocală
- u - semivocală

Corespondenţa dintre sunet şi literă :
- sunetele sunt transcrise prin litere :
calculator [ c a l c u l a t o r ]
- de regulă în limba română fiecărui sunet îi corespunde o literă

Există şi excepţii :
1. litera x ; - cs - saxofon , excursie
- gz - examen
2. sunetul [ks] - poate fi transcris prin literele x - pix
cs - Alecsandri
3. sunetul [gz] x - examen
gz - zigzag







Grupurile de litere
ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

c=[k]
ce, ci,=[č]
ge, gi,=[ğ]
che, chi,=[k']
ghe, ghi,=[g']

Aceste grupuri de litere pot transcrie :
1.un singur sunet = atunci când : - Sunt urmate de o vocală
- Se află la sfârşit de cuvânt, dar fără a forma singure
silaba
Exemple:
ceas = [ č a s ]
- 4 litere
- 3 sunete
chei = [ k' i ]
- 4 literre
- 2 sunete
unchi = [ u n k' ]
- 5 litere
- 3 sunete
maci = [ m a č ]
- 4 litere
- 3 sunete


2.două sunete = atunci când : - Sunt urmate de o consoană
- Formează singure silabe

Exemple:

cireşe = ci - re - şe = [ č i r e ş e ]
- 6 litere
- 6 sunete
cerneală = cer - nea - lă = [ č e r n e a l ă ]
- 8 litere
- 8 sunete
chenar = che - nar = [ k'e n a r ]
- 6 litere
- 5 sunete

Grupurile de sunete :
- sunt formate din vocale şi semivocale
1 . Diftong = este grupul format dintr-o vocală şi o semivocală pronunţate în aceeaşi
silabă


Exemple:

cioară = cioa - ră = oa
- o - semivocală
- a - vocală
ploaie = ploa - ie = oa, ie
- o - semivocală
- a - vocală
- i - semivocală
- e - vocală

2 . Triftong = este grupul format dintr-o vocală şi două semivocale, pronunţate în aceeaşi
silabă

Exemple :
creioane = cre - ioa - ne = ioa
- i - semivocală
- o - semivocală
- a - vocală

3 . Hiat = este grupul format din două vocale care fac parte din silabe diferite

Exemple :
poet = po ┴ et
alee = a - le ┴ e
fiinţă = fi ┴ in - ţă










































Silaba


Cuvintele pot fi
1 . Monosilabice : ceas, cal, ou;
2 . Bisilabice : ( două silabe ) ştiu - că, a - er;
3 . Trisilabice : (trei silabe ) vi - şi - ne, par - te - ner, co - pi - laş ;
4 . Plurisilabice : bi - bli - o - te - că ;


Silabele pot fi alcătuite din :;
1. o vocală : o, a, i, e;
2. din mai multe sunete ale aceluiaşi cuvânt : pri, te, nă, dat, un, piu, şoi, li;
3. dintr-un cuvânt şi începutul sau sfârşitul altui cuvânt : du-l, l-a;
4. din două cuvinte rostite împreună : i-a;
















Despărţirea cuvintelor în silabe

R1
Regula hiatului = două vocale alăturate se despart
Exemple :
cea ┴ un
pă - lă - ri ┴ e

R2
Când avem o consoană între două vocale, despărţirea se face înaintea consoanei
vcv = v - cv

Exemple :
a - re
pă - tu - ră
a - pă

R3
Când avem două consoane între două vocale despărţirea se face între cele două consoane
vccv = vc - cv

Exemple :
ac - cent
con - ce - pe
ier - bar
cân - tec

Excepţie de la regula 3 :
Dacă grupul de consoane este format din b, c, d, f, g, h, p, t sau v + l sau r, despărţirea se face înaintea grupului de consoane
vccv = v - ccv

Exemple :
a - cră
ta - blă
bi - ci - cle - tă
a - tlet

R4
Când avem 3 consoane între două vocale, despărţirea se face după prima consoană
vcccv = vc - ccv
Exemple :
cin - stit
con - cret
cas - tron


Excepţie de la regula 4 :
Dacă grupul de 3 consoane este : lpt, mpl, nct, ncţ, rct, rtf, ştm, ndv, despărţirea se face între a 2 şi a 3 consoană
vcccv = vcc - cv

Exemple .
func - ţi - e
jert - fă

R5
În cazul cuvintelor derivate despărţirea ţine cont de elementele componente

Exemple :
inegal = in - e - gal
dezarmat = dez - ar - mat
analfabet = an - al - fa - bet




































Noţiuni de vocabular


Arhaisme
Sunt cuvintele, grupurile de cuvinte şi formele vechi, care aparţin limbii române şi care nu se mai întrebuinţează astăzi .

Regionalisme
Sunt cuvintele specifice vorbirii dintr-o zonă sau regiune.

Sinonime
Sunt cuvintele care au formă diferită şi sens asemănător.

Sinonimele pot fi :
a) totale = au sens identic
- Au învăţat astăzi despre vocabular .
- Au învăţat astăzi despre lexic .
b) parţiale = au sens asemănător
- Am străbătut întreaga stradă .
- Am străbătut întregul bulevard .
Antonimele
Sunt cuvintele cu formă diferită şi cu sens opus.

Antonimele pot fi :
a) cu radical diferit :
Exemple :
urât - frumos
luminos - întunecos
curajos - laş
mândru - modest

b) cu acelaşi radical :
Exemple :
cinstit - necinstit
corect - incorect
prudent - imprudent
normal - anormal

Seria sinonimică = mai multe cuvinte sinonime între ele
drum = şosea, alee, stradă, bulevard, uliţă, cărare ;







Noţiuni de morfologie

Verbul:
-este partea de vorbire care arată acţiunea, starea, sau existenţa
-îşi schimbă forma după număr, persoană şi timp
-forma pe care o ia pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea, se numeşte MOD.


Modurile verbului pot fi:
-personale(predicative) - indică persoana care face acţiunea
- îndeplinesc funcţia de predicat
-nepersonale(nepredicative) - nu indică persoana
-nu pot avea funcţia de predicat

Modurile personale:
1) Mod indicativ
- exprimă o acţiune reală
Exemple: plec, am trecut, munciţi, veţi lucra, trecuse.
2) Mod conjunctiv
- exprimă o acţiune posibilă
- -marcă a conjunctivului este să
Exemple: să plec, să citeşti, să asculte, să vorbim.
3) Mod condiţional-optativ
- exprimă o acţiune dorită
Exemple: a lucra: - aş lucra
- ai lucra
- ar lucra
- am lucra
- aţi lucra
- ar lucra
4) Mod imperativ
- exprimă o poruncă, îndemn, rugăminte
Exemple: învaţă!, plecaţi!, scrie!.
Modurile nepersonale:
1) Mod infinitiv- denumeşte acţiunea exprimată de verb
- forma de dicţionar a verbului
exemple: a scrie, a lumina, a munci, a merge.
2) Mod gerunziu - are terminaţiile ind şi înd
exemple: citind, scriind, sporind, părăsind
mâncând, cântând, coborând.
3) Mod participiu
exemple: a citi- citit, citită, citiţi, citite.
4) Mod supin
exemple: a citi- pentru citit, de citit.


După terminaţia de la infinitiv, verbele se grupează în cele patru conjugări:

Conjugarea I
- cuprinde verbele care se termină în -a
exemple: a păstra, a confecţiona, a pleca, a mânca, a dicta.

Conjugarea a II
- cuprinde verbele care se termină în -ea
exemple: a bea, a cădea, a părea, a plăcea.

Conjugarea a III-a
- cuprinde verbele care se termină in -e
exemple: a scrie, a merge, a trece, a curge.

Conjugarea a IV-a
- cuprinde verbele care se termină în i sau î
exemple: a citi, a hotărî, a coborî, a pârî, a urî.


Timpurile verbului

Mod indicativ
Timpul prezent
a cânta - noi cântăm - desinenţa care indică timpul
- voi cântaţi - desinenţa care indică persoana şi numărul
a hotărî: eu hotărăsc
tu hotărăşti
el hotărăşte
noi hotărâm
voi hotărâţi
ei hotărăsc

Timpul trecut
- imperfect - perfect compus - perfect simplu
exemple: eu eram eu am fost eu fusei, fui
tu erai tu ai fost tu fuseşi, fuşi
el era el a fost el fuse, fu
noi eram noi am fost noi fuserăm, furăm
voi eraţi voi aţi fost voi fuserăţi, furăţi
ei erau ei au fost ei fuseră, fură

- mai mult ca perfect
exemple: eu fusesem
tu fuseseşi
el fusese
noi fuseserăm
voi fuseserăţi
ei fuseseră


DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.