Globalizarea

5x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.87

nivel: Liceu

     a)Fenomenul globalizarii prin prisma geopoliticului

     Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico - economica si culturala a omenirii.

     Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Globalizarea

     a)Fenomenul globalizarii prin prisma geopoliticului

     Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico - economica si culturala a omenirii.

     Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atât un impact pozitiv, cât si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea dintre tari, care la rândul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, în deosebi în sfera economica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice între diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire.

     Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul international etc. Expansiunea necontrolata a unor modele culturale de calitate îndoielnica aduce un prejudiciu traditiilor nationale si culturale ale popoarelor , amenintând originalitatea lor. Intensificarea procesului de globalizare prezinta si unele pericole pentru economiile nationale. În acelasi timp, din cauza distribuirii neuniforme ale avantajelor globalizarii aspectele negative ale acestui proces se vor rasfrânge negativ în special asupra tarilor în curs de dezvoltare , astfel încât acestea ar putea ramâne departe de progres sau chiar în afara lui.

     Cresterea interdependentei în relatiile internationale generata de globalizare aduce si noi aspecte ale notiunii de "securitate nationala si internationala" Creste numarul factorilor externi care influenteaza functionarea stabila a societatii. Starea securitatii internationale influenteaza din ce în ce mai mult posibilitatea de garantare a securitatii nationale. De aceea, mentinerea stabilitatii la nivel global , acordarea asistentei în crearea unor astfel de mecanisme internationale ce ar asigura o dezvoltare durabila si echilibrata, va deveni o prioritate si una din principalele probleme pentru comunitatile regionale

     Exista opinii conform carora fenomenul globalizarii nu ar fi unul nou si necunoscut anterior omenirii. Bazele sistemului economic global au fost puse odata cu descoperirile geografice, dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor, a întregii economii mondiale. Ceva similar cu ceea ce numim noi astazi globalizare a avut loc si înaintea primului razboi mondial, când lumea a fost împartita între marile puteri, devenind astfel mai omogena si mai usor de dirijat. Primul si al doilea razboi mondial, revolutiile ce le-au urmat, la fel ca si procesul de decolonizare au încetinit putin procesul de globalizare a economiei mondiale. Astazi aceasta problema este pe ordinea de zi a politicienilor si a politologilor.

     Mai întâi de toate, globalizarea este un proces geoeconomic si mai apoi geopolitic si geocultural. Acest proces nu este numai o apropiere, o integrare a economiilor mai multor tari. Se schimba caracteristicile calitative ale acestor economii care se transforma din niste sisteme închise în elemente ale unui sistem mondial. Se schimba însusi notiunea de "economie nationala". Institutia economica de baza devine corporatia transnationala, care îsi amplaseaza fabricile si îsi comercializeaza produsele acolo unde îi este mai convenabil, fara a lua în considerare existenta granitelor. Din aceasta cauza are loc aprofundarea procesului de diviziune internationala a muncii, iar în cadrul unui singur stat, fie si dezvoltat, apare "economia "dubla, apar "enclave înfloritoare", "regiuni - donatoare, regiuni creditabile". Regiuni întregi se transforma în furnizori de materie prima si piete de desfacere pentru corporatiile transnationale, fara a dezvolta productiile proprii.

     Procesul de aprofundare a diviziunii muncii da nastere la grave probleme social-politice. În discutiile despre globalizare apare tot mai des notiunea de "învinsi"- acestea sunt unele paturi sociale sau chiar natiuni întregi care s-au pomenit în afara dezvoltarii economice, fara vreo sansa de a iesi de unele singure dintr-o situatie extrem de dificila, asa cum circuitul liber al marfurilor din tarile dezvoltate spre tarile în curs de dezvoltare diminueaza posibilitatea tarilor sarace de asi dezvolta productiile proprii în diverse domenii. Decalajul dintre tarile bogate si cele sarace este într-o crestere continua.

     Astfel, cred ca globalizarea este un proces de creare si dezvoltare a unui sistem informationa l si financiar unic, care cuprind întreaga lume si este legat cu accesul absolut la informatie si cu miscarea rapida a capitalului. Aceasta constituie în fond, cel mai înalt nivel al integrarii care a început în Epoca marilor descoperiri geografice. Consider ca trebuie discutate rezultate calitativ noi, deoarece ele se bazeaza pe niste tehnologii absolut noi. Nu este vorba despre Internet, televiziunea globala si alte lucruri frumoase, dar despre faptul ca pentru prima data în istoria omenirii afacerea cea mai profitabila nu rezida în schimbarea obiectelor neînsufletite, dar în crearea unei constiinte vii.

     Daca pe parcursul întregii sale istorii omenirea nu a facut altceva decât sa schimbe natura, atunci în prezent presiunea antropgena asupra naturii a atins nivelul critic, si omenirea nu mai rezolva problemele aparute prin acomodarea naturii la propriile interese ci invers - pe cale acomodarii proprii la natura. Pragul creat în urma aparitiei noilor tehnologii a devenit cea mai profitabila afacere. Daca înainte de modelarea constiintei oamenilor se ocupau dictatorii si chiar multe dintre tarile democratice, în prezent acest lucru a devenit, pentru prima data, cel mai convenabil si mai eficace tip de afaceri. Daca mai înainte aceasta era prerogativa statului sau a unor mari structuri, acum de aceasta se ocupa orisicare producator de conserve pentru pisici. Este clar ca acest proces duce la schimbari internationale, deoarece concurenta capata noi resurse.

     Aceasta, însa, implica o destabilizare si nesiguranta globala. De exemplu, elaborarea noilor principii tehnologice, inclusiv a celor informationale, este concentrata în SUA, Germania si Japonia. La etapa actuala americanii, germanii si japonezii s-au distantat enorm si determina, practic, evolutia omenirii.

     Poate parea straniu, dar globalizarea înseamna si limitarea democratiei, deoarece pentru a asigura influenta asupra cetatenilor este îndeajuns sa poti influenta elita, care este un model pentru imitare. În urma acestor activitati de lunga durata se schimba si modelul de constiinta al elitei - ea începe sa gândeasca putin altfel, apar noi stereotipuri, ea se distanteaza tot mai mult si mai mult de cealalta masa a populatiei prin felul de a vedea lumea si prin felul de a gândi. Chiar daca si în cazul unor regimuri totalitare, nedemocratice are loc patrunderea unor idei în constiinta conducatorilor (elitei), atunci în momentul în care aceasta elita devine ultra informatizata, patrunderea noilor idei devine tot mai dificila. Astfel, potentialul democratiei se reduce la careva 20 sau 30 la suta din populatie. În majoritatea tarilor apar doua paturi sociale - una este acea parte a populatiei care participa la formarea constiintei oamenilor, obtinând si un profit , si toti ceilalti, care sunt doar niste obiecte ale influentei. Dupa parerea mea, acesta ar fi unul dintre motivele reactiilor repulsive vis-a-vis de globalizare.



     b)Comertul si fata reala a globalizarii

     Democratia are nevoie sa fie "democratizata", spune Anthony Giddens, autor britanic al mai multor carti despre integrarea globala. El mentioneaza în ultimul sau volum "How Globalization is Reshaping Our Lives" ("Cum globalizarea schimba modul nostru de viata") ca în prezent cel mai important pentru omenire este dezvoltarea puterii si culturii civice, precum si transformarea organismelor transnationale, asa precum este Uniunea Europeana, în structuri mai deschise si mai responsabile.

     Putine teme sunt atât de controversate precum este tema globalizarii. Luând la un loc pietele distantate si oamenii din toata lumea mai aproape unul de altul vom simti cu totii o schimbare imensa ce ne afecteaza pe fiecare dintre noi, fie pe taranii din Moldova sau India, studentii din Paris sau Londra, bancherii din Zurich sau New York. O astfel de perturbare este greu de ordonat, în special când aceasta este incontrolabila. Oamenii de obicei se asteapta la ceea ce-i mai rau: ceea ce are valoare în prezent se va pierde si ceea ce va fi în loc poate aduce numai rau. Dar mii de specialisti încearca zilnic sa convinga oamenii ca globalizarea este, în general, o forta de schimbare spre binele lor.

     În ultimii 20 de ani suntem martorii unei cresteri accentuate a standardelor de trai ale populatiei în mai multe tari ale lumii. Dar beneficiile care au fost obtinute pot fi pierdute. Desigur, inventia Internetului nu poate fi întoarsa înapoi. Guvernele, însa, pot, si încearca sa controleze produsele, banii, oamenii si ideile care misca liber în cadrul hotarelor nationale. Ele pot sa lâncezeasca sau sa blocheze progresul. În prima jumatate a secolului 20, globalizarea secolului 19 a fost rulata înapoi. Noi, însa, nu suntem siguri în acei care încearca sa opreasca artificial ceea ce trebuie inevitabil sa se produca.

     Unii spun ca problema globalizarii este lipsa "fetei umane". Probabil ei încearca sa spuna ca beneficiile globalizarii înseamna doar sa-i ordoneze pe oameni. În cele din urma, nici unul înca nu a operat cu baricade cerând ca eficienta sa fie maximalizata. Exista o evidenta eminenta ca anume comertul ridica cresterea economica. Doar pentru a compara protectionismul experientei teribile din anii 1930 privind lunga explozie economico-sociala din America si Europa, observam ca barierele comertului au cazut apoi considerabil în 1950 si în 1960. În urma analizei stu-diului efectuat de cercetatorii ame-ricani Jeffrey Sachs si Andrew Warner de la Universitatea Harvard, constatam ca tarile în curs de dezvoltare cu o economie des-chisa au atins o crestere de 4,5 % pe an în 1970 si în 1980, în timp ce celelalte cu o economie închisa au atins o crestere de numai 0,7 % pe an. La aceasta proportie se mai adauga faptul ca la economiile deschise cresterea economica se mareste dublu la fiecare 16 ani, pe când acele închise trebuie sa astepte aproape o suta de ani.

     Când se vorbeste despre globalizare ca despre ceva care întuneca aspectul uman, aceasta se refera mai mult la faptul ca omul simplu nu are nici un beneficiu. De globalizare nu numai ca beneficiaza comerciantii din Wall Street, managerii guru sau functioanarii publici, dar si, dupa cum spun expertii britanici, oricine cu pensie care se bucura de o pensionare confortabila, deoarece banii strânsi pot fi cheltuiti reusit si rational peste hotare, tot asa precum oricine peste hotare poate beneficia de investitiile straine facute în tara sa. Acestia suntem noi sau cei din Marea Britanie care vorbim la telefoane mobile din Finlanda, folosim aparate de fotografiat din Japonia si Coreea, sofam masini americane sau germane, consumam cafea din Columbia si purtam haine confectionate în Asia. Printre ei sunt oamenii saraci de pretutindeni care cumpara mâncare mult mai ieftina si haine produse peste hotare. Acestia sunt programatorii din India care îsi pot vinde serviciile lor marilor companii din SUA si pot sa câstige suficient pentru a da copiilor sai educatie si asigurare medicala decenta. Acestia sunt si oamenii din tarile sarace care se bucura de diverse oportunitati oferite prin intermediul comertului si tehnologiei pentru o viata mai buna. Fermierii mexicani vând fructe în SUA, croitoresele din Banglades cos haine pentru europeni, iar proprietarii plantatiilor de cafea din Brazilia au raspândit aroma în întreaga lume. Ei si altii nenumarati, oameni reali de pretutindeni, sunt fata reala a globalizarii.

     Este adevarat ca standardele de viata în tarile sarace nu se compara cu nivelul celora bogate. Este o tragedie ca 1,2 miliarde de oameni - o patrime din populatia globului - supravietuieste cu un dolar sau mai putin de un dolar în zi, iar aproximativ 1, 6 miliarde de oameni, traieste având un venit între 1 - 2 dolari pe zi.

     Reducerea unei astfel de extreme a saraciei este o prioritate pentru toate tarile. Desigur, este usor sa spui decât sa faci. Dar noi putem sa învatam din exemplele tarilor care au fost odata în curs de dezvoltare si care astazi au obtinut cu succes indicele tarilor bogate. Un exemplu este Coreea de Sud. Treizeci de ani în urma aceasta tara era saraca ca Ghana, astazi este la fel de bogata ca Portugalia. Sa mai analizam si cazul Chinei, unde 100 milioane de oameni au scapat de saracia totala în ultimii 10 ani. Ce au aceste tari norocoase în comun? Raspunsul este simplu: deschiderea comertului.

     Tarile sarace care au obtinut o crestere economica la nivelul tarilor bogate sunt acele tari care sunt deschise comertului; si cu cât mai deschise ele sunt cu atât mai rapid îsi ating scopul propus. Aderarea RM la OMC ar însemna alte standarde de viata, în urma carora ar câstiga populatia RM, pentru ca tara este obligata sa creeze cetatenilor sai conditii mai bune de trai.

     Comertul în sine nu este suficient sa înlature saracia. De exemplu, abolirea barierelor comerciale nu ar ajuta daca tarile sunt în razboi.

     Criticii comertului liber argumenteaza ca populatia în tarile sarace are numai de pierdut în urma liberalizarii. Pe de alta parte, un nou studiu al OMC a demonstrat ca saracia cedeaza pregnant în fata cresterii economice pe care liberalizarea comertului o garanteaza. Putem conclude ca liberalizarea comertului este o contributie puternica si pozitiva pentru reducerea saraciei - aceasta permite populatiei sa exploateze potentialul lor productiv, sa asigure cresterea economica, sa stopeze injectarile financiare neplanificate din exterior. Statistica Bancii Mondiale ne arata, analizând activitatea economica a 80 de tari din ultimii 40 de ani, ca deschiderea a întarit cresterea economica si ca veniturile celor saraci sunt direct proportionale cu cresterea totala. Desigur, la început, unii vor pierde în urma globalizarii. Îndata ce barierele pietei vor cadea, competitia cu firmele straine va impune firmele locale sa se specializeze în domeniile economice pe care le pose-da mai bine si sa produca mai eficient. Cei care nu vor reusi sa se adapteze conditiilor noi, vor fi nevoiti sa-si caute o noua ocupatie.

     Este necesar de gasit solutii, de exemplu, pentru cei care se afla sub riscul de a-si pierde lucru - sa fie recalificati, dar în nici un caz asta nu trebuie sa stopeze liberalizarea. Pierderile temporale ale unor facilitati mici nu trebuie sa faca tara sa renunte la un câstig mult mai mare în perspectiva. Un exemplu istoric: producatorii de lumânari nu au putut stopa inventia pe piata a electricitatii. Sau nici un Guvern nu a putut stopa sau interzice raspândirea si activitatea Internetului în lumea întreaga. Liberalizarea comertului ca si noile tehnologii cauzeaza schimbari. Aceasta si explica cum are loc cresterea economica. Unii din noi pierd la început, dar ca rezultat final câstiga toti.

     Globalizarea comertului nu este un final. Unii experti spun ca fara a avea un capital nimeni nu poate sa câstige din integrare. Totusi majoritatea sunt de parere ca un sistem mondial al comertului poate sa faca multe pentru a-i ajuta pe acei saraci. Tarile sarace nu fac întotdeauna fata cerintelor globale ale comertului si câteodata interesele lor sunt neglijate de catre marele puteri. De aceea si exista OMC care are grija sa monitorizeze comertul si membrii acestei organizatii sunt chemati permanent sa sustina si sa ajute cele mai sarace tari din lume pentru ca acestea sa învete cum sa câstige beneficii considerabile din sistemul mondial al comertului. Într-un raport al OMC se spune ca membrii acesteia au obtinut deja un progres privind facilitarea accesului tarilor mai slab dezvoltate pe piata tarilor bogate, sporirea asistentei tehnice si cooperarea mai strânsa între OMC si alte organizatii specializate care promoveaza dezvoltarea, având memorandumuri semnate cu BM, FMI, OMPI, OMV, UNCTAU, ITC, CEI, etc.

     O economie globala lanseaza un sistem global al regulilor comerciale, un forum global pentru continuarea negocierii si o platforma globala pentru edificarea unei noi agende a comertului. Lumea are nevoie de un "OMC" puternic, pentru ca aceasta institutie reflecta si reprezinta economia globala asa precum ea exista. Mai mult decât atât, OMC reprezinta un cadru de administrare si reglementare al disputelor între state.

     Globalizarea are un potential enorm de a genera crestere, dar, de asemenea, sa nu uitam ca procesul de globalizare provoaca "status quo", adica integrarea slabeste reglementarea financiara nationala fara a furniza o alternativa satisfacatoare. Nu este momentul sa ne retragem din viitor sau sa ne reîntoarcem la trecut - un trecut care ne-a demonstrat cu atâta claritate cum barierele aplicate de unii sau de altii pot numai sa faca economiile noastre mai sarace.

     Secretarul General al ONU, Kofi Annan, a spus: "Eu cred ca saracia este saracie nu din cauza globalizarii excesive, dar din cauza insuficientii ei".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.