Germania

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.71

nivel: Gimnaziu

Suprafata: 356.900 km. patrati
Populatia: 81.3 mil. Loc.
Dens. Medie: 228 loc./km patrat
Capitala: Berlin
Limba: germana
Religia: protestanta si catolica

MONEDA: Euro
ÎNVĂŢĂMÎNTUL: În anul 1972 Germania număra 14 833 827 elevi şi 647 250 studenţi.
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII: În 1975 G[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Germania

Suprafata: 356.900 km. patrati
Populatia: 81.3 mil. Loc.
Dens. Medie: 228 loc./km patrat
Capitala: Berlin
Limba: germana
Religia: protestanta si catolica

MONEDA: Euro
ÎNVĂŢĂMÎNTUL: În anul 1972 Germania număra 14 833 827 elevi şi 647 250 studenţi.
OCROTIREA SĂNĂTĂŢII: În 1975 Germania avea 877 995 paturi spital şi 134 566 medici.
RELAŢII INTERNAŢIONALE:
Membra a Uniunii Europene
Germania deţinea în anul 1974 relaţii diplomatice cu 129 de state şi era membru al ONU, UNESCO şi a altor 85 de organizaţii internaţionale guvernamentale.



POZIŢIA GEOGRAFICĂ: Germania este situată în Europa Central-Nordică, între 47016'-55003' latitudine nordică şi 5056'-15002' longitudine estică. Limite Marea Nordică, Danermaca, Marea Baltică, Cehia, Austria, Elveţia, Franţa, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafaţa Germaniei este de 356 945 km2.


STATUTUL: Republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenită Constituţie a celor două Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, compus din Bundesrat şi Bundestag, iar cea executivă de guvernul federal numit de Bundestang după alegerile legislative. Partide politice: 10 formaţiuni printre care uniunea creştin democrată. Şeful statului (preşedinte) Richard Freiherr von Weizacker; prim-ministru Helmut Kohl.
CLIMA: Clima este temperat oceanică şi de tranziţie în nord de-a lungul ţărmului Mării Baltice. Pe coastă iernile sunt mai blânde (-10C în ianuarie) şi verile relativ răcoroase (220C în iulie), dar spre vest verile sunt mai călduroase şi iernile mai reci. Precipitaţiile medii anuale însumează 585 mm, fiind mai scăzute (cca 500 mm/an) în câmpie ţi mai ridicate în zona montană unde depăşesc 1000 mm/an.
RELIEFUL: Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unităţi naturale: Câmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc şi Alpii Bavariei cu platourile care îi preced.
Câmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Câmpii Nord-Europene, este netedă la vest de Berlin şi străbătută de două şiruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai puţin paralele.Treptat această câmpie trece într-o zonă muntoasă de înălţime medie. Astfel în vest se află Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maximă de 1142 m în vârful Broken), iar în sud Munţii Pădurea Thuringiei (altitudine maximă în vf. Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland şi Munţii Metalici, caracterizaţi prin culmi netede cu aspect de podişuri, ultimii culminând la 1214 m în vârful Fichtelberg. Ţărmul Mării Baltice este cea mai mare parte jos, doar în unele locuri fiind mai înalt şi abrupt-de exemplu lângă oraşul Sassnitz.
Masivele hercinice se află în zona centrală a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podişuri şi despărţite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul Şistos Rhenan (podiş vălurit cu alt. de 500-700 m şi tăiat de văi adâncite în chei), Munţii Pădurea Thurungiei, Jura Suabă (care culminează la 1015 m în vf. Lemberg), Jura Franconiană, Pădurea Boemiei, Harz (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii Metalici, în sud-vest se află un masiv vechi erodat, cu aspect de podiş în nord şi mai înalt fragmentat în sud, Munţii Pădurea Neagră care ating care ating 1493 m în vf. Feldberg.
În sudul Germaniei se desfăşoară Alpii Bavariei (cei mai înalţi munţi de pe teritoriul ţării 2963 m în vârful Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la est, în mare parte calcaroase. La poalele acestora se întinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589 m în vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, între Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze, alt. maximă din ţară) şi Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m)

VEGETAŢIA: Vegetaţia naturală este cea de lande cu păduri de conifere (peste „ din suprafaţă este acoperită de păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină pădurea de foioase în timp ce în Pădurea Thuringieişi în Munţii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variată şi cuprinde elemente caracteristice atât Europei nordice, cât şi estice şi sud-estice: căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizamul, hârciogul, sturzul, privighetoarea, bufniţa pitică, ciocănitoarea neagră, etc.
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ: Reţeaua hidrografică se dirijează spre nord, către Marea Baltică principalele râuri fiind Elba şi Order. Elba izvorăştedin Munţii Sudeţi (1165 km lungime totală), fiind navigabilă în întregime şi este legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale şi Occidentale. Principalul său afluent este râul Saale (care drenează sudul ţării şi are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
În est curge Oderul (848 km lungime totală), care izvorăşte din zona de contact a munţilor Sudeţi şi Carpaţi şi se varsă în Marea Baltică (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua şi Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel.
Reţeaua hidrografică a Germaniei mai este alcătuită şi din alte două bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) şi Marea Neagră (Dunărea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) drenează împreună cu afluenţii săi (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest şi centrală, Elba, Weserul (805 km lungime) şi Emsul (387 km) câmpia nordică iar Dunărea partea de sud, izvorând din Munţii Pădurea Neagră şi străbătând teritoriul Germanieipe o distanţă de 650 km (navigabilă pe 387 km). Toate aceste fluvii şi râuri sunt legate între ele printr-un vast sistem de canale ce însumează 2414 km. În sud Germania împarte cu Austria şi Elveţia lacul glacial Boden See cu o suprafaţă de 537 km2 şi o adâncime maximă de 252 m. SOLURILE: Podzolurile (apar sub pădurile de conifere sau de amestec de conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formează la latitudini temperate) şi cernoziomurile (se găsesc în zonele de stepă cu climă temperat-continentală) fac parte din solurile Germaniei.
POPULAŢIA ŞI ORAŞELE: Germania are o populatie numeroasa:81.3 milioane locuitori, situandu-se pe locul II in Europa, dupa Rusia. Populatia nu este repartizata uniform, fiind mai numeroasa de-a lungul fluviilor si a estuarelor. Dezvolatarea rapida a industriei a avut ca rezultat migrarea poulatiei rurale la orase, astfel incat azi, 84% din total reprezinta populatia urbana. Cel mai mare oras este Berlin, capitala.
Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000 locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populaţia urbană 84 0/0 din locuitori. Oraşele principale (locuitori):
1. Berlin 3 282 000
2. Hamburg 1 700 000
3. Munchen 1 200 000
4. Koln 950 000
5. Frankfurt am Main 650 000
6. Essen 630 000
7. Dortmund 600 000
8. Stuttgart 580 000
9. Duisburg 540 000
Germanii sunt în proporţie de 93 % iar străini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrări de populaţii se află de-a lungul văii Rhinului şi zona înconjurătoare, în deosebi în Ruhr (car se prefigurează drept un megalopolis) unde densitatea depăşeşte 5 500 loc./km2 în jurul marilor oraşe şi în regiunile Saxono-Thuringiană. Zone mai puţin populate sunt câmpia, în nord, şi Alpii Bavariei în sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

Orasele Germaniei
Frankfurt

Frankfurt am Main este cel mai mare oraş din landul Hessa şi al cincelea oraş ca mărime din Germania. Are o populaţie de aproximativ 650.000 de locuitori.
Frankfurt este denumit "Mainhattan" (derivat de la râul local Main, făcând aluzie la Manhattan datorită panoramei cu zgârie-nori). Este unul dintre cele trei oraşe europeene care au un număr important de zgârie-nori. Cu 9 clădiri înalte de peste 150 de metri în 2004, Frankfurt este al doilea după , dar înaintea Londrei În Frankfurt se află cea mai înaltă clădire din Europa, Turnul Commerzbank.
În Germania există zgârie-nori în număr mare doar în Frankfurt şi Berlin.
În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante oraşe. Din 855 regii şi împăraţii germani sunt aleşi în Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) şi încoronaţi la Aachen. Din 1562 regii şi împăraţii sunt nu numai aleşi, dar şi încoronaţi la Frankfurt (începând cu Maximilian al II-lea
În 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraş imperial), adică un oraş subordonat direct împăratului roman, şi nu unui rege sau unui nobil local.
Obiective de vizitat


Domul din Frankfurt
Domul
Catedrala Sfântul Bartolomeu este o construcţie gotică, care a fost ridicată în secolele XIV-XV, pe fundaţia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraş. Din 1356 împăraţii Sfântului Imperiu Roman au fost aleşi în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost încoronaţi tot aici.
Römer


Römer Sfântul Paul

Numele primăriei înseamnă "cetăţean al Romei, roman". Este formată de fapt din trei case care au fost cumpărate de consiliul local în 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este primăria, care a fost mai târziu legată de clădirile înconjurătoare. La ultimul etaj se află "Sala împăratului" (Kaisersaal), unde aveau loc bancheturile nou-încoronaţilor împăraţi.
Biserica Sfântul Paul
Opera

Faimoasa "Operă veche" din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită în 1880 de către arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania până la distrugerea ei aproape totală în timpul celui de Al Doilea Război Mondial



Berlin

Oraşul Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraş al ţării cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori şi acoperind o suprafaţă de aproximativ 889 km2. Berlinul este un oraş-land aidoma unei insule, aflată în interiorul regiunii Brandenburg. Este traversat de râurile Spree şi Havel.
Berlinul a fost capitala Germaniei între 1871 şi 1945, şi a redevenit capitala acestei ţări în 1990.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles