George cosbuc (poezia evocarii trecutului de lupta si a razboiului de independenta)

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.62

nivel: Liceu

     Pe urmele poetilor de la 1848, D. Bolintineanu si V.Alecsandri, si īn continuare lui Eminescu , G. Cosbuc a evocat īntr-un numar de poezii trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pīna īn zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o lupta neīncetata pentru libertate sociala si nationala. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: George cosbuc (poezia evocarii trecutului de lupta si a razboiului de independenta)

     Pe urmele poetilor de la 1848, D. Bolintineanu si V.Alecsandri, si īn continuare lui Eminescu , G. Cosbuc a evocat īntr-un numar de poezii trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pīna īn zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o lupta neīncetata pentru libertate sociala si nationala. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor, Moartea lui Gelu, Pasa Hassan, Ostenii lui Tudor).

      Īn Decebal catre popor, regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: "E rau destul ca ne-am nascut", numai pentru a sublinia ca viata īn stare de robie ar mari chinul: "Mai vrem si-al doilea rau?". De aceea, Decebal, cheama īntreg poporul dac la lupta īmpotriva cotropitorilor romani. Lupta īnseamna jertfa, -jertfa- moarte demna. Motivarea este patetica, de sublim patriotism:

      "Din zei de-am fi scoborātori

      C-o moarte tot sīntem datori!

      Totuna e dac-ai murit

      Flacau ori mos īngīrbovit;

      Dar nu-i totuna leu sa mori

      Ori cāne-nlantuit."

      "Eu nu mai am nimic de spus

      Voi bratele jurīnd le-ati pus

      Pe scut! Puterea este-n voi

      Si-n zei! Dar va gīnditi, eroi,

      Ca zeii sīnt departe, sus,

      Dusmanii līnga noi!"

      O ura fara margini nutreste poporul dac impotriva asupritorilor romani, carora Un cāntec de barbar le striga amenintari īnfricosatoare:

      "Vom face pe-ai vostri parinti

      S-ascunda trufasul lor chip

      Īn toga, plīngīnd de rusine

      I-am trece sub furci candine

      I-om pune cu fruntea-n nisip."

     Spre deosebire de reprezentantii curentului latinist, Cosbuc nu uita ca romanii au venit in Dacia in calitate de cuceritor. Rānd pe rānd, sunt evocate apoi din istoria patriei figurile de eroi populari, luptatori pentru libertatea nationala si sociala, īncepānd cu voievodul Gelu.

      Gelu din poezia Moartea lui Gelu, ranit, cere calului, ca īn balada populara Toma Alimos, sa-l īngroape "pe margini de apa",ca apele Cernei sa-l jeleasca, nadajduind īn vremuri de biruinta:

      "Si-armat voi iesi eu afara

      Si veseli vom trece noi iara

      Prin suliti si foc īnainte,

      Sa tie protivnicii minte

      Ca-s vii, cānd e vorba de tara

      Si mortii-n morminte!"

      Mihai Viteazul ia īn balada Pasa Hassan, publicata in "Vatra"(1894), proportii uriase, pe masura bravurii sale si lupta de la Calugareni, povestita si de Nicolae Balcescu:

      "Salbatecul voda e-n zale si-n fier

      Si zalele -i zuruie crunte,

      Gigantica poart-o cupola pe frunte

      Si vorba-i e tunet, rasufletul ger

      Iar barda din stānga-i ajunge la cer, Si voda-i un munte."

      Inspirata dupa Cartea a doua, Calugarenii, din Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul a lui N. Balcescu, poezia Pasa Hassan glorifica, prin hiperbola si īn antiteza cu Pasa Hassan (Conducatorul ariergazii turcesti īn lupta de la Calugareni), pe Mihai Viteazul, sugerānd barbatia, capacitatea de sacrificiu a domnitorului pentru apararea independentei patriei, si a ostenilor care:

      "Turcimea-nvrajbta se rupe deolalta

      Si cade-n mocirla, un val dupa val

      Iar fulgerul Sinan,izbit de pe cal

      Se-nchina prin balta."

      Īn Tudor Vladimirescu, Cosbuc vedea īntāi de toate pe razvratitul īmpotriva ciocoilor si pe eliberatorul social al marelor asuprite:

      "Zboara corbi pe sus, baiete,

      Cārduri negre se-nvīrtesc,

      Si se zbat de-atāta sete

      Si de foame se izbesc:

      N-au s-astepte-oltenii ruga

      Sa le dea de hrana-n vai

      Oh, ciocoi, te ajung īn fuga

      Toti razbunatorii tai!"

      Volumul de versuri īntitulat "Cāntece de vitejie" (1904) reuneste poeziile cu tema erotica publicate de Cosbuc īncepānd din 1896. Cele mai multe din ele cinstesc eroismul ostasilor romāni in Razboiul de Independenta din 1877.

      Poetul reconstitue momente dramatice, rememorizeaza episoade eroice, nescrise īn istoria glorioasa a Razboiului, si evoca vitregia razboiului īn modalitatea scrisorii populare, īn cele mai multe poezii (O scrisoare de la Muselim-Selo) cu īntelegerea cu care taranul ostas a luptat pentru dezrobirea tarii. Alte poezii sunt scrise sub forma de cāntec (Cantecul redutei) sau de povestiri (Povestea caprarului). Indiferent de forma sub care sunt ele redactate, emotioneaza prin dramatismul lor, prin simplitatea limbajului care reflecta modul de a gāndi si a simti al ostasilor care au cāstigat independenta tarii.

      Īn Povestea caprarului este vorba despre un "caprar" care,īncercand sa-si ridice fratele mort , ucis de gloante, cade rapus, "parānd c-ar vrea / sa-l apere pe mort asa", iar Trei, Doamne, si toti trei este povestea unui batrān zdrobit de durere, pentru ca trei feciori a avut si toti trei au murit pe cāmpul de lupta. Simbolic si zguduitor uman este pretul de sānge al ostasilor romāni, pe care-i evoca poetul, īn chipul īnpietrit si demn īn durere al batrinului tata.

      O scrisoare de la Muselim-Selo a fost publicata īntāia oara in Gazeta sateanului din 20 Mai 1901, fiind reprodusa īn acelasi an īn reviste si ziare din Arad, Brasov, Blaj, Oradea si Orastie, iar in anii urmatori īn diferite calendare, īn volumul "Ziarul unui pierde-vara" si "Cāntece de vitejie".

      Conceputa sub forma de scrisoare, poezia emotioneaza prin omenescul ei, spus simplu, fara de artificiu, in caracteristica vorbirii si scrierii populare.

      Poetul īsi imagineaza ca, dintr-un spital militar, din satul Muselim, de linga Dunare, un ostas, caprarul Nicolae, trimite "o carte" catre maicuta unui soldat, la rugamintea acestuia facuta cānd mai era īnca īn viata. Ion este chinuit de dorul de casa. El ureaza mai īntāi ca scrisoarea s-o gaseasca īn pace pe maicuta, apoi povesteste ce-l impresioneaza mai mult,suferinta soldatului Anton al Anci, bolnav de patru luni, ramas numai cu sufletul. Īn razboi au cazut multi.A fost ranit si el de un glont īn piept, dar spera ca se vindeca īntr-o luna. E māndru īnsa de faptul ca i-am īnfrānt pe dusmani si ca

īnsusi nebiruitul Osman a fost luat prizonier. E īngrijorat īnsa pentru cei ramasi acasa si care-i sunt dragi. Are nevasta si copil. El stie ca nevestei īi este greu fara dānsul, ca feciorului, pe care-l lasase "cu crestetul cīt masa", i-ar trebui o caciula. Se intereseaza daca preotul si-a vāndut juncanii caci ar fi vrut sa-i cumpere, si n-are acum banii. Si-ar mai dori o coasa s-o aiba cānd se va īntoarce. O roaga pe maicuta sa puna preotul sa-i citeasca o slujba pe care o va plati el, la īntoarcere. Toate acestea , sunt gānduri care framānta pe ranit, si-n ele e un dor imens de viata, dar si īntelegere pentru cei care sufera, si delicata grija , ca sa nu īntristeze pe ai sai, pentru starea īn care se afla. Din ultimele rānduri ale caprarului Nicolae rezulta ca dorinta camaradului sau nu s-a īndeplinit, scrisoarea avānd un deznodamānt tragic. Este pretul de sacrificiu pe care l-a dat ostasul romān in Rāzboiul pentru independenta tarii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.