George cosbuc - nunta zamfirei (comentariu)

1x punct

categorie: Romana

nota: 7.54

nivel: Liceu

     Cosbuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger.


      Nunta Zamfirei a aparut în Tribuna din Sibiu în 1889. Intr-un cadru de basm poetul reda ceremonialul unei nunti taranesti din zona Nasaudului. Criticul literar Petre Poanta considera Nunta Zamfirei o feerie nuptiala.


      Câteva strof[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: George cosbuc - nunta zamfirei (comentariu)

     Cosbuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger.


      Nunta Zamfirei a aparut în Tribuna din Sibiu în 1889. Intr-un cadru de basm poetul reda ceremonialul unei nunti taranesti din zona Nasaudului. Criticul literar Petre Poanta considera Nunta Zamfirei o feerie nuptiala.


      Câteva strofe la început au un caracter narativ cu rolul evident de a ne introduce în spectacol. Astfel este prezentat Sageata-împarat si fata acestuia:


     Si-avea o fata, - fata lui -


     Icoana-ntr-un altar s-o pui


      La închinat.


      Este firesc ca fata sa fie petita des. Poemul se umple de miscare din momentul raspândirii vestii despre nunta cara va avea loc. Procedeul esential este hiperbolizarea:


     Nuntasi din nouazeci de tari


      S-au rascolit


     Venit-au roiuri de-mparati


      Personajele, Zamfira, fiica lui Sageata-împarat, Viorel - un print frumos si tinerel, împaratii si regii, piticul Barba-cot, apartin lumii basmului popular. Batrânul Grui, Tintes, Bardes apartin vechilor balade populare românesti.


     Sosit era batrânul Grui


     Cu Sandra si Rusandra lui,


     Si Tintes, cel cu trainic rost,


     Cu Lia lui sosit a fost,


     Si Bardes cel cu adapost


      Prin munti sâlhui.


      Toate personajele sunt îmbracate în matasuri si pietre pretioase, se comporta ca niste autentici tarani. Poetul obtine efecte deosebite prin aliteratie în redarea cavalcadei sosirii tinerilor.


     Si-n creasta coifului înalt


     Prin vulturi vântul viu vuia,


     Vrun print mai tânar când trecea


     C-un brat în sold si pe prasea


      Cu celalalt.


      Alaiul mirelui este alcatuit dupa specificul nuntii taranesti:


     Radvan cu mire, cu nanasi,


     Cu socri mari si cu nuntasi


     Si nouazeci de feciorasi


      Veneau calari.


      Alaiul este întâmpinat de sfetnici, de popor, cu muzici multe-n fruntea lor. Starostele este Paltin-crai: si Paltin-crai a starostit.


      Momentul urmator este cel al întâlnirii tinerilor. Poetul realizeaza aici un portret sugestiv al Zamfirei:


     Iesi Zamfira-n mers istet,


     Frumoasa ca un gând razlet,


     Cu trupul nalt, cu parul cret,


      Cu pas usor.





     Un trandafir în vai parea;


     Mladiul trup i-l încingea


     Un brâu de-argint, dar toata-n tot


     Frumoasa cât eu nici nu pot


     O mai frumoasa sa-mi socot


      Cu mintea mea.


      Trasaturile care individualizeaza personajele apartin basmului. Astfel Zamfira este ca o zâna din povesti: sprintena, cu mijlocul subtire, încinsa cu un brâu de argint. Comparatia cu trandafirul este totusi conventionala.


      Începutul petrecerii este dat de un vataf. Poetul gaseste prilejul de a prezenta elementele portului popular specific zonei:


     Sa joace-n drum dupa tilinci:


     Feciori, la zece fete, cinci,


     Cu zdraganeii la opinci


      Ca-n port de sat.


     De o mare plasticitate este scena horei. Ritmul jocului popular este redat prin imagini vizuale si motorii. Se remarca si frecventa verbului onomatopeeic:


     Trei pasi la stanga linisor


     Si alti trei pasi la dreapta lor;


     Se prind de mâini si se desprind,


     S-aduna cerc si iar se-ntind,


     Si bat pamântul tropotind


      În tact usor.


      Poetul foloseste hiperbolizarea pentru a reda proportiile veseliei si belsugul ospatului:


     Iar la ospat ! Un râu de vin !


     A fost atâta chiu si cânt


     Cum nu s-a mai pomenit cuvânt !


      Petrecerea si jocul cuprind numeroase elemente dionisiace (Dionyssos), exteriorizând bucuria de a trai. Urmeaza închinarea traditionala facuta mirilor de Mugur-împarat:


     Si vesel Mugur-împarat


     Ca cel dintâi s-a ridicat


     Si, cu paharul plin în mâni,


     Precum e felul din batrâni


     La orice chef între români,


      El a-nchinat.


     Într-un cadru de basm poetul reda toate caracteristicile unei nunti taranesti:


     " petitul fetei


     " înstiintarea de nunta


     " gatirea, sosirea, primirea oaspetilor


     " sosirea mirelui cu alaiul sau de nunta


     " starostirea crainicului Patin-crai


     " întâlnirea tinerilor


     " vataful care începe petrecerea


     " celebrarea cununiei


     " hora


     " petrecerea


     " jocul nuntasilor


     " urarea traditionala de la încheierea nuntii





     Realizarea artistica:


     


Poetul foloseste putine figuri de stil. El obtine efecte deosebite din versificatie si din procedee sintactice:


     Vazutu-s-a crescând în zari


     Iesit-a-n cale-ales alai


      Sistemul metric este alcatuit din 8 silabe dupa schema: a-a-b-b-b-a. Ritmul este iambic.


      Creatia are un puternic caracter national si popular, datorita faptului ca surprinde datini si obiceiuri populare într-o frumoasa limba româna.


      Poetul dovedeste un deosebit simt al limbii. El creeaza chiar cuvinte noi, ca de ex.: întrulpi - voinic, chipes, sau da sensuri noi unor cuvinte: toti craii multului rotund = Pamântul.


      Surprinzând o nunta specific taraneasca este firesc ca lexicul sa se defineasca printr-o oralitate specific taraneasca.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.