George Cosbuc - universul poetic

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.54

nivel: Gimnaziu

În legătură cu lirica lui Coșbuc s-au conturat două păreri fundamentale, dar opuse:

o prima, sociologizantă, la originea căreia stă criticul Constantin Dobrogeanu Gherea, potrivit căreia Coșbuc este un poet al țărănimii, care în versurile sale evocă viața țăranului și a satului. Este un punct de vedere greșit pentru că absolutizează una din trăsăturile specifice ale liricii lui Coș[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: George Cosbuc - universul poetic

În legătură cu lirica lui Coșbuc s-au conturat două păreri fundamentale, dar opuse:

o prima, sociologizantă, la originea căreia stă criticul Constantin Dobrogeanu Gherea, potrivit căreia Coșbuc este un poet al țărănimii, care în versurile sale evocă viața țăranului și a satului. Este un punct de vedere greșit pentru că absolutizează una din trăsăturile specifice ale liricii lui Coșbuc.

o cealaltă părere, reprezentată de Vladimir Streinu și Mircea Zaciu este una strict estetică, artistică, potrivit căreia Coșbuc este un poet rafinat, un alexandrin, înzestrat mai ales cu vocația versificației.

Eugen Lovinesu considera că odată cu apariția lui Arghezi, poezia lui Coșbuc și-ar fi pierdut actualitatea. Împotriva acestei păreri Dumitru Micu demonstrează actualitatea poeziei lui Coșbuc, stabilind puncte de convergență cu poezia lui Topârceanu, Arghezi, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu.

Concluzia lui Dumitru Micu este că poezia lui Coșbuc sună actual în conștiință.

În lirica românească poezia lui Coșbuc înseamnă un moment de revitalizare a filonului folcloric. Din versurile poetului se constituie monografia satului ardelean cu pitorescul său geografic, etnografic și cu profilul spiritual al locuitorilor săi. Deși n-a reușit să realizeze o epopee inspirată din lumea satului, cele mai reușite poezii alcătuiesc o monografie epicolirică a satului ardelean.

Lirica peisagistă

Coșbuc este al doilea mare pastelist din literatura română după Vasile Alecsandri. Spre deosebire de Alecsandri, în pastelurile căruia domină stagnarea, nemișcarea, chiar gravitatea, în pastelurile lui Coșbuc domină mișcarea, culoarea, veselia.

Tablourile statice ale lui Vasile Alecsandri erau realizate mai ales prin contrastul alb-negru. În contrast cu acesta, pastelurile lui Coșbuc cuprind o mare varietate de forme și culori. Dacă Vasile Alecsandri a preferat iarna, Coșbuc preferă vara, realizând un adevărat ciclu al verii. Anotimpul vara este prezentată în diferite momente ale zilei.

Faptul verii/zilei prezintă trezirea naturii într-o dimineață de vară. Poezia este o cosmogonie în miniatură. La început tabloul este static, apa, câmpia, vântul dorm sub cerul clar, ca lacrima. Lupta dintre lumină și întuneric se dă dincolo de zare și se sfârșește cu biruința luminii. Odată cu apariția luminii întegul peisaj se animă: oamenii cu coasa pe umăr merg la muncă. Tot acest freamăt este un adevărat imn pe care viața îl înalță Soarelui.

Și care, și turme-n pripoare
Pe umede coaste răsar -
Sunt toate-ale tale, tu Soare !
Făptură tu dând dimineții,
Ești singur ființa vieții
Si-al lumii altar ...

În pastelul În miezul verii poetul prezintă un tablou copleșit de o căldură toridă.
Și e liniște pe dealuri
Ca-ntr-o mănăstire arsă;
Dorm și-arinii de pe maluri
Și căldura valuri-valuri
Se revarsă.

Prin sensul ei pastelul Vara este un cântec de premărire a frumuseții peisajului românesc. În primele strofe poetul creează o imagine panoramică dominată de masivitatea Ceahlăului:
Priveam fără de țintă-n sus -
Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaș cu fruntea-n soare,
De pază țării noastre pus.

Atenția poetului se deplasează de la planul cosmic la planul terestru, surprinzând mișcările seceritorilor dintr-un lan de grâu. În finalul poeziei plăcerea contemplării se transformă în bucuria integrării vieții individuale în viața eternă a meleagurilor strămoșești. Sentimentul de dragoste față de țară și neam este exprimat cu discreție:

Mi-e inima de lacrimi plină,
Că-n ea s-au îngropat mereu
Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu !
O mare e, dar mare lină -
Natură, în mormântul meu,
E totul cald, că e lumină !

Același sentiment este exprimat într-o formă de un sincer patetism de poezia Vestitorii primăverii:

Voi ați cântat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, când v-ați adus
De noi aminte !
Străinilor voi nu le-ați spus,
Că doine ca a noastre nu-s ?

Un pastel excelent este Noapte de vară care prezintă cufundarea satului și a naturii în întuneric și somn. Acest pastel seamănă și cu Sara pe deal de Mihai Eminescu și cu Zburătorul de Ion Heliade Rădulescu.

Primul tablou surprinde spectacolul plin de mișcare al venirii de la câmp. Zgomotele specifice sunt redate prin verbe la gerunziu:

Care cu poveri de muncă
Vin încet și scârțâind;
Turmele s-aud mugind,
Și flăcăii vin pe luncă
Hăulind.

Poetul folosește imagini vizuale și auditive pentru a reda zgomotele satului la lăsarea nopții. Un alt moment prezintă liniștea: zgomotele s-alină, opaițele au murit. Pe scufundarea în somn a lumii reale se ridică o altă lume de taină, făcută din liniște, adierea vântului printre brazi, căderea muzicală a valurilor. Punctul culminant este apariția lunii:

Iat-o ! Plină, despre munte
Iese luna din brădet
Și se înalță, încet-încet,
Gânditoare ca o frunte de poet.

Lirica erotică

George Coșbuc este unul dintre cei mai mari cântăreți a iubirii. Lirica erotică a lui Coșbuc se caracterizează prin exprimarea directă, spontană, sinceră a sentimentelor printr-o percepție a erosului integral țărănească, remarcă pe drept cuvânt George Călinescu.

În idilele lui Coșbuc există o strategie erotică și un joc erotic specific mediului sătesc și care ilustrează înclinația spre ludic a omului. De obicei într-un peisaj rural cei doi îndrăgostiți se întâlnesc neprevăzut.

Fiecare se preface surprins sau supărat. Tinerii își ascund sentimentele, comportându-se după un cod erotic specific satului: fata trebuie să pară retrasă, supusă, temătoare, iar băiatul chipeș și plin de cutezanță. Discursul liric este dominat de jocul și de dialogul erotic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.