George Cosbuc - creatia poetica

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.31

nivel: Gimnaziu

Poezia iubirii și a naturii. Cele mai multe dintre poeziile lui G. Coșbuc sunt erotice. Lirismul poetului este însă obiectiv, în sensul că poezia exprimă sentimentele flăcăului sau ale fetei, în criza erotică a vîrstei, a nelinștilor tulburătoare și a dorurilor de împlinire. Vibrația lirică a poetului se comunică prin ceea ce poezia evocă sfială, candoare, șagă, incertitudini, patimă sau vrajbă. DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: George Cosbuc - creatia poetica

Poezia iubirii și a naturii. Cele mai multe dintre poeziile lui G. Coșbuc sunt erotice. Lirismul poetului este însă obiectiv, în sensul că poezia exprimă sentimentele flăcăului sau ale fetei, în criza erotică a vîrstei, a nelinștilor tulburătoare și a dorurilor de împlinire. Vibrația lirică a poetului se comunică prin ceea ce poezia evocă sfială, candoare, șagă, incertitudini, patimă sau vrajbă.

Decorul este rustic, iar idila rezultă din manifestarea elementară, spontană, a instinctului erotic. De un spectaculos folcloric, ea se desfășoară reanic când la o poveste de dragoste, pe care o recunoaște flăcăul sau fata, idila devine baladă. Criza puberală este ilustrată în poezia La oglindă. Fata e singură în casă, căci „ mama-i dusă-n sat ”. În fața oglinzii, desprinsă din cui, își privește chipul și este surpinsă, naiv-nedumerită , pentru că se vede frumoasă. Și-a pus năframă, floare la ureche și-i place cum arată.

"Mă gândeam eu că-s frumoasă!
Dar cum nu! Și mama-mi coasă
Șorț cu flori,minune mare --
Nu-s eu fară ca oricare,
Mama poate fi făloasă
Că mă are."

E inocență și grație copilărească în ceea ce-și spune și gândește fata. Știe multe, dar „nu cum stau cei dragi de vorbă / Gură-n gură ”. Și, cochetând în fața oglinzii, își închipuie cum o va îmbrățișa flăcăul.

"Brațul drept dacă-l întinde
Roată peste brâu te prinde
Și te-ntreabă: Dragă strângu-l?
Și tu-l cerți ,dar el ,nătângul ,
Ca răspuns te mai cuprinde
Și cu stângul."

De aceea ca să se convingă că nu mai este ceea ce a fost, își pune salbă, brâu, de toate, ca să vadă cum i-ar sta nevastă. Acestea sunt gâdurile intime ale fetei. Poetul sugerează starea ei sufletească, curiozitatea juvenită, încântarea, teama de a nu fi descoperită, graba inocentă de a face ordine, când își dă seama că mama se întorsese și e în ogradă.

Fata de la oglindă, în altă iposteză feminină e Rea de plată. Ea vine de la moară. Punându-și sacul jos în ulcioară, nu-l poate ridica. Ca să i-l ducă acasă, flăcăul cere plată trei sărutări. Dar fata se tocmește:"Că-s scump,că ea nu poate/Că prea sunt multe trei". Cu două se-nvoiește: plătește unul , pe celălalt promite să-l dea pe înserat, deși flăcăul știe că-i va duce sacul pe-un singur
sărutat.

Pînă să iubească cu adevărat, imulsul erotic este mai mult șagă; șiretenia fetei ,instinctivă, cheamă și refuză, nedumerind naivitatea flăcăului:"Nu te-ai priceput!/Am fost rea și n-aș fi vrut/Să te las,ca altă fată/
Să mă strângi tu sărutată./Dar m-ai întrebat vreodată?/Mă-nvingea să te sărut /Eu pe tine ! Pe-ntrecut
Chip cătam cu viclenie,/Să te fac să-ntrebi,și mie/Mi-a fost luni întregi mânie/Că tu nu te-ai priceput!"

În poezia Nu te-ai priceput poetul surprinde obida fetei care s-ar fi vrut sărutată de flăcăul iubit, dar acesta a rămas insensibil la trăirile sufletești ale fetei, nu s-a priceput. Există însă, în eposul erotic coșbucian , și poezii în carte dragostea naște durere.

În Cântecul fusului, de pildă, e glasul înlăcrimat al unei iubiri pierdute. O plânge jeluind o fată părăsită de cel ce i-a fost drag. În cântec își descarcă suferința, iar cântecul e suflet răvășit de ceea ce acum o înfioară. Aducerile-aminte îi sporesc durerea, și când se lasă înserarea și bate vântul pe afară, și când privește ceața morii sau când ascultă duiosul foșnet al frunzelor de plop. În alte poezii, însă, momentele critice nasc îndîrjire în sufletul fetei sau a flăcăului cu inima îndurerată.

În Dușmancele, o fată săracă, însă frumoasă și harnică, se plânge mamei sale că-i stă în cale, pentru Lisandru al ei, o fată bogată, Leana, hâdă, rea, bîrfitoare.
În durerea fetei biruie gândul că flăcăul va rămâne al ei, că dragostea adevărată nu se împiedică de sărăcie: „ Că boii-s buni, bine-i bogată; / Dar dacă pui flăcăi odată / S-aleagă dînșii cum socot / O fată; / Bogata-și pupă boii-n hot / Îmbătrânind cu boi cu tot! ”.

Aceeași atitudine hotărâtă împotriva mentalității după care căsnicia se întemeiază, când flăcăul sau fata sunt săraci, pe zestrea celuilalt, mai bogat, o exprimă flăcăul din poezia Numai una. Acesta, iubește „ Numai una ” și-așa săracă cum e ea, ar vrea s-o știe nevasta sa, și e în stare să înfrunte pentru ea oprabiul satului ăi al întregii familii. Oricarea ar fi însă ipostaza, ea întruchipează vitalitatea poporului nostru. Poetul, obiectând, trăiește emoția și a comunica firesc, fără artificiu, în stil direct, în expresie țărănească, ridicată la rang de poezie.

Homografică este și poezia naturii: „grupată pe îndeletniciri omenești, e socială, calendaristică ” (G. Călinescu); social - prin rusticitatea îndeletnicirilor, care leagă pe om de naturăș calcularistică - prin imaginea anotimpurilor, ce sugerează mișcarea ciclică, socială, a vieții satului. Coșbuc e mai puțin pictoral decât V. Alecsandri; poetul sugerează însă priveliști de largă perspectivă, fixând în centrul în centrul tabloului modul de existențâ al țătanului.

În natura lui Coșbuc e viața rustică, bucuria de a trăi optimismul ce naște dar de viațî și de muncă. Mai izbutite sunt poeziile care cântă vara și iarna. Poate nu întâmplător poezia Noapte de vară deschide primul volum de versuri al lui G. Coșbuc. Înaintea baladelor și a idilelor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.