Geopolitica si Rudolf Kjellen

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.82

nivel: Facultate

Autor prolific, Kjellen nu își limitează demersul la analize strict teoretice. El scrie, de pildă, un volum monografic, intitulat “Introducere la geografia Suediei”, urmărește atent desfășurarea primului război mondial și elaborează lucrări, cum ar fi “Die Politischen Probleme des Weltkrieges” (Marile puteri și criza mondială), 1920. În acest proces de analiză concretă a s[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Geopolitica si Rudolf Kjellen

Autor prolific, Kjellen nu își limitează demersul la analize strict teoretice. El scrie, de pildă, un volum monografic, intitulat “Introducere la geografia Suediei”, urmărește atent desfășurarea primului război mondial și elaborează lucrări, cum ar fi “Die Politischen Probleme des Weltkrieges” (Marile puteri și criza mondială), 1920. În acest proces de analiză concretă a statelor și diverselor situații apar considerații extrem de instructive pentru tema noastră.

Gânditorul suedez împarte geopolitica în:

a) Topopolitica - subdisciplina care va studia așezarea statului;
b) Morfopolitica - subdisciplina care va examina forma, granițele, rețelele de circulație;
c) Fizipolitica – cea care va analiza fizionomia teritoriului, bogățile solului și
subsolului, așezarea matematică, în latitudine și longitudine.

Topopolitica, de pildă, are în vedere așezarea țării, dar, în acest subcapitol nu e vorba de așezarea matematică, geofizică, așezarea lângă mare sau în interiorul continentului (aceasta e studiată în capitolul de fizipolitică), ci de plasarea politică a țării respective. Autorul simte, astfel, nevoia de a trece dincolo de cartografierea geografică, de corelarea unor date fizice: “În practică este vorba mai ales de un studiu al vecinilor.

Se oferă aici observației și reflecției toate problemele fundamentale pentru situația în lume a unei țări care decurg: dintr-o vecinătate simplă sau complicată, din vecinătatea cu state mari sau mici, din distanțele mai mari sau mai mici ce le desparte de centrele de forță și de cultură ale timpului, din situația față cu punctele de fricțiune sensibile ale marii politici, din așezarea la centru, intermediară sau la margine și multele altele de felul acesta (“Grundriss…”, în I. Conea, “O poziție geopolitică”, în “Geopolitica și Geoistoria”, Martie/Aprilie 1944).

Identificăm aici un alt sens al geopoliticii care vine tot de la întemeietorul de drept al disciplinei, anume acela de informație politică externă, de studiu al cadrului larg al politicii, de cercetare a ceea ce Kjellen numea mediul politic. Or toate acestea presupun nu numai măsurări propriu-zise, ci și evaluări, judecăți, tipuri de raportare. De fapt, aici este vorba de frontierele politice ale statului. Iar examinarea lor implică trecerea dincolo de domeniul precis al cartografierii.

În același sens, Kjellen face deosebirea dintre poziție geografică și poziție geopolitică. Prima este fixă, cea de-a doua mereu schimbătoare. Poziția geografică poate fi determinată cu exactitate prin măsurători fizice, cea geopolitică înseamnă “poziția lui în raport cu statele înconjurătoare”, deci implică raportarea la un mediu politic care nu ține neaparat de statul respectiv, dar de care acesta trebuie să țină seama.

Geografie. Geografie politică. Geopolitică. Geostrategie

Este foarte important pentru înțelegerea a ceea ce urmează să precizăm conținutul unor noțiuni importante, cum ar fi geografie, geografie politică, geopolitică, geostrategie. Geografia este, după caracterizarea lui Ferdinand Braudel, “studiul societății cu ajutorul spațiului”. Numai că geografia a fost scrisă după opinia specialiștilor la un nivel modest, într-o manieră statică și descriptivistă, favorizând acumularea de date imense, fără o sistematizare interioară. Spre deosebire de istorie și istorici, geografii s-au ținut, mai ales în secolul al XIX-lea, departe de politică.

Remarca se referă, cum releva și Yves Lacoste, în Dicționarul de geopolitică, apărut, sub coordonarea sa, la Paris, la învățământul geografic academic, pentru că, la nivelul învățământului primar și secundar, ambele discipline aveau un rol bine definit în promovarea identității naționale. Preocupați să nu aibă atingere cu politica, geografii din mediul academic au recurs cu deosebire la culegerea de date despre climă, sol, subsol, relief, vecinătăți etc.

Geografia politică, întemeiată de Friedrich Ratzel la sfârșitul secolului trecut (autorul german publică lucrarea sa fundamentală, “Politische Geographie”, în 1897), studiază “relația dintre procesele politice și mediul geografic” (V. Bodocan, “Geografie politică”, pag. 9), “condițiile geografice ale constituirii, dezvoltării și activității statelor”, potrivit Dicționarului de sociologie (coordonatori Cătălin Zamfir și Lazăr Vlăsceanu). Concentrându-și demersul de cercetare pe relația dintre formele de organizare socială și politică, pe de o parte, și mediul geografic, pe de alta, geografia politică încearcă să răspundă la întrebarea: există o legătură între formele politice și mediul natural și dacă da, care ar fi aceasta? La prima parte a întrebării răspunsul este, fără ezitare, afirmativ.

În viziunea lui Friedrich Ratzel, statul e tratat ca un organism ale cărui particularități depind în parte de însușirile poporului, în parte de cele ale pământului, rolul determinant revenind acestora din urmă. Între aceste particularități, cele mai importante sunt întinderea, așezarea, felul și relieful pământului, vegetația și apele etc. Deducem de aici deosebirea cardinală dintre geografia politică și geografie. Prima urmărește să surprindă mișcarea, o anume evoluție, dinamica propriu zisă a corelației menționate, în timp ce geografia descrie mai mult condițiile naturale ale mediului fizic.

Mai puțin clară apare deosebirea dintre geografie politică și geopolitică. De ce este mai anevoioasă trasarea acestei demarcații? Pentru că, așa cum am arătat, un prim sens, de început, al geopoliticii coincide cu cel de geografie politică. În acest context, nu putem să nu menționăm că întemeietorul geografiei politice, Friedrich Ratzel, este îndeobște considerat și întemeietorul de fapt al geopoliticii, în sensul că el a formulat unele noțiuni care l-au influențat pe Kjellen și care au fost preluate de către geopolitica germană în perioada interbelică.

Anton Golopenția remarca și un viciu metodologic în demersurile privitoare la stabilirea obiectului specific al geopoliticii, în sensul că încercările de definire “n-au pornit de la faptul preocupării zise geopolitice. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente cu care credeau că trebuie să le pună de acord” (“Însemnare cu privire la definirea preocupării geopolitice”, vol. “Geopolitica”, pag. 113). De aceea, centrul de greutate a căzut pe “construirea definițiilor” și nu pe delimitarea obiectului de studiu specific al acestei discipline.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles