Galati - Tecuci -Poiana - Piroboridava - Tecuci

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.83

nivel: Liceu

Odata cu transformarea Daciei in provincie romana, romanii au cucerit un mic teritoriu in sudul Moldovei, limitat de un val de aparare, o adevarata frontiera, cu drum si paza militara (limes), la nord de Galati, pe linia Tulucesti-Traian, intre Prut si Siret, unde au construit castelul si castrul de la Barbosi. Importante vestigii daco-romane au fost identificate pe dealul Tirighina de la Barbosi.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Galati - Tecuci -Poiana - Piroboridava - Tecuci

Odata cu transformarea Daciei in provincie romana, romanii au cucerit un mic teritoriu in sudul Moldovei, limitat de un val de aparare, o adevarata frontiera, cu drum si paza militara (limes), la nord de Galati, pe linia Tulucesti-Traian, intre Prut si Siret, unde au construit castelul si castrul de la Barbosi. Importante vestigii daco-romane au fost identificate pe dealul Tirighina de la Barbosi. In scrierile lor, cronicarul moldovean Miron Costin si domnitorul Dimitrie Cantemir au reprodus textul unei inscriptii din anul 112 e.n. care atesta existenta la Barbosi a unei cetati, ridicate de romani pe promontoriul impunator al dealului Tirighina de pe stinga Siretului.

Cercetarile arheologice mai vechi sau mai noi, incununate cu descoperirea a numeroase si variate materiale (ceramica, unelte, monede, obiecte de podoaba, sculpturi antice) confirma notatiile cronicarilor moldoveni si demonstreaza vechimea milenara a asezarii de pe malul sting al Dunarii. In timpul ocupatiei romane, castrul de la Barbosi constituia unul dintre punctele de sprijin ale flotei romane de pe Dunare, imparatul Traian creind in acest loc un cap de pod menit sa supravegheze, impreuna cu cetatea de la Garvan (Dinogetia), de pe malul opus al Dunarii, granitele imperiului.

Pe aceste locuri patrulau soldati ai legiunilor imperiale, pazind limes-ul roman de invaziile popoarelor migratoare. Urme ale unei fortificatii de pamint din secolul al IV-lea, ridicate de catre vizigoti impotriva invaziei hunilor, se observa si astazi pe o mare intindere dintre Siret si Prut, in apropierea Galatilor. Descoperirile de vestigii romane semnalate in vatra orasului probeaza existenta unei asezari civile romane in secolul al IV-lea e.n., care, dupa toate probabilitatile, si-a continuat viata dupa parasirea castrului de la Barbosi. Sint de consemnat, totodata, resturi ale culturii materiale caracteristice populatiei autohtone din secolul al IV-lea, precum si ceramica din perioada secolelor IX-X.

Pina la formarea statului feudal Moldova, sursele arheologice si istorice nu mai pomenesc nimic despre Galati, desi in secolul al X-lea un comandant bizantin atesta, intr-o lucrare din care nu s-au mai pastrat decit unele fragmente, ca in regiunea Dunarii de Jos existau in acea vreme vreo 500 de case, iar spre sfirsitul secolului al XIII-lea intreaga regiune de la gurile fluviului forma unul din principalele centre ale comertului practicat de negustorii genovezi.

In perioada urmatoare insa si mai ales in secolul al XV-lea, odata cu decaderea cetatilor Chilia si Cetatea Alba, prestigiul Galatilor, care devin singurul port liber al Moldovei, creste, fiind tot mai des consemnat in acte interne ca si in insemnarile calatorilor straini. In timpul domniei lui Alexandrul cel Bun (1400-- 1432) apare in documente denumirea de "satul Galati". Cu un veac mai tirziu, documentele mentioneaza "Schela Galatilor", locul unde acostau corabiile pentru incarcarea si descarcarea de marfuri. In anul 1445, Stefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, acorda manastirii Humorului scutire de vama pentru pestele pe care aceasta urma sa-l aduca de la Galati.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles