Functiile fiziologice ale produselor alimentare

3x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.30

nivel: Facultate

     Fiziologia digestiei În afara de oxigen toate celelalte substante necesare organismului provin din alimente care se gasesc în mediul înconjurator sub forme foarte variate, forme în care nu pot fi trimise la tesuturi si folosite de organism. Alimentele trebuie sa fie transformate din punct de vedere fizic si chimic prin digestie, pentru a fi primite si integrate în organismul omenesc. Ele sunt[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Functiile fiziologice ale produselor alimentare

     Fiziologia digestiei În afara de oxigen toate celelalte substante necesare organismului provin din alimente care se gasesc în mediul înconjurator sub forme foarte variate, forme în care nu pot fi trimise la tesuturi si folosite de organism. Alimentele trebuie sa fie transformate din punct de vedere fizic si chimic prin digestie, pentru a fi primite si integrate în organismul omenesc. Ele sunt farâmitate si tratate succesiv de saliva, sucul gastric, secretiile pancreasului, ficatului si mucoasei intestinale.

      Fermentii digestivi împart moleculele proteinelor, glucidelor si grasimilor din alimentelor în fragmente mai mici si mai simple care pot sa strabata bariera mucoasei intestinale si sa treaca în sânge. Peretele intestinului apara mediul intern de invazia moleculelor proprii tesuturilor altor fiinte vegetale sau animale. Dupa digestia intestinala fractiunile de proteine care provin din carnea animalelor sau din vegetale nu mai au nimic specific si caracteristic fiintelor de la care au provenit; numai dupa aceasta transformare substantele din alimente sunt absorbite si integrate în tesuturile omului devenind substante proprii si specifice fiintei umane.

      Bariera pe care o constituie mucoasa intestinala între mediul extern si organism nu e întotdeauna de nestrabatut; ea lasa sa patrunda uneori proteinele animale sau vegetale netransformate si care constituie substante ea lasa sa patrunda uneori proteinele animale sau vegetale netransformate si care constituie substante straine pentru om. Asa se explica fenomenul de sensibilizare si de intoleranta la unele substante alimentare; în aceste situatii organismul omului reactioneaza printr-o serie întreaga de modificari locale sau generale încadrate în limbajul general în notiunea de alergie sau idiosincrazie care înseamna de fapt o reactivitate modificata a organismului fata de unii agenti externi.

      Metabolismul si nutritia Schimbul permanent de substante si energie dintre organism si mediu se numeste metabolism si reprezinta functia fundamentala a vietii. Încetarea metabolismului determina moartea organismului.

      Pentru a elibera energia ce se gaseste acumulata în substantele alimentare au loc în organism reactii chimice, enzimatice în urma carora rezulta si substante care vor fi eliminate în mediul extern. Energia intrata în organism nu se pierde ci se transforma si se întoarce în mediu sub alte forme.

      Glucidele se gasesc în proportie mare în alimentele de origine vegetala (Grâu, porumb, orez, fructe, legume, zahar, miere) si în cantitate mica în cele de origine animala (lapte, carne); în alimente ele se gasesc cu structura chimica diferita unele cu molecula mica, monozaharide (glucoza, galactoza) si altele cu molecula dubla, dizaharide (maltoza, lactoza) si în sfârsit altele cu molecula foarte mare, polizaharide (amidon, glicogen, celuloza). Glucidele nu pot fi absorbite în organism decât în urma digestiei care le transforma în monozaharide, singurele capabile sa strabata bariera intestinala, sa treaca în sânge si sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin sinteza în glicogen ca substanta de rezerva, iar o alta parte trece în circulatia generala pentru a fi folosite la nivelul tesuturilor si organelor (figura 1).

      Glucidele intra în compozitia citoplasmei si din ele se elibereaza aproximativ 60% din totalul energiei consumate de organism (1 g glucoza elibereaza 4,1 kcal). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei si transformarea lor pâna la apa si dioxid de carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat în glucoza (monozaharid) si trecut în sânge pentru consum. Nivelul glucozei în sânge este mentinut constant 1-1,5 g%0. Când glucidele sunt în exces ele se pot transforma în grasimi si se depun ca atare în organism.

     Glucidele trebuie sa fie în cantitate de 300-400 g/zi, crescând la cei care depun eforturi fizice pâna la 500-600 g/zi.

     Lipidele se gasesc în proportie mare în alimentele de origine animala (unt, slanina, carne de porc) si în unele fructe (alune, nuci). Ele n pot fi absorbite în organism decât dupa ce au fost descompuse în timpul digestiei sub forma de glicerina si acizi grasi. Acestia trec în circulatia limfatica si sanguina resintezizându-se sub forma de grasimi spe4cifice omului; la nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate pâna la bioxid de carbon si apa, eliberându-se o mare cantitate de energie (1 g de grasime elibereaza 9,8 kcal.). Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca material de rezerva în celulele adipoase de sub piele sau în jurul unor organe (rinichi, intestin) de unde sunt mobilizate si folosite la nevoie. Necesarul de lipide e de 2-3 g/kg corp în 24ore, dar poate creste la 4-5 g/kg corp în caz de efort fizic intens sau clima rece (figura 2).

     Proteinele se gasesc în alimente de origine animala (carne, oua, lapte) si vegetala (fasole, mazare, linte, soia, etc.). Cele de origine animala se asimileaza mai usor în organism decât cele de origine vegetala.

     Proteinele sunt substante fundamentale pentru buna functionare a organismului, ele nu pot lipsi din alimentatie. Pe lânga rolul lor energetic ele au în special rol plastic (formator) contribuind la cresterea organismului si la refacerea tesuturilor distruse prin functionarea si uzura organismului; de asemenea ele intra în alcatuirea hormonilor, fermentilor, enzimelor si anticorpilor care au rol important în functionarea si apararea organismului. Moleculele mari de protide sunt desfacute prin actiunea fermentilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv în aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca în sânge; acestia ajung la celule si sunt folositi pentru sinteza protidelor proprii fiintei umane; prin metoda atomilor marcati s-a constatat ca în timp toate protidele celulare sunt reînnoite; alta parte din aminoacizi e oxidata pâna la bioxid de carbon si apa, eliberându-se energie: 1 g de proteina elibereaza 4,1 kcal (sau e folosita pentru sinteza glucidelor si lipidelor). Aminoacizii nu se depun sub forma de rezerva (figura 3).

     Nevoile de protide sunt mai crescute la copii: 3,5 g/kg corp pe 24 ore, decât la adult 2 g/kg corp pe 24 ore. Deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt mai intense.

     Apa constituie 70% din greutate corpului unui adult fiind repartizata în plasma sanguina, în lichidul interstitial, în limfa si în citoplasma celulara. În tinerete organismul contine mai multa plasma paralel cu înaintarea în vârsta organismul se deshidrateaza. Omul adult are nevoie de aproximativ 2- 2,5 l/24 ore. Apa provine din 2 surse:

     - din lichide si alimente ingerate

     - din oxidarea substantelor organice în procesul de dezasimilatie.

     În organism apa alcatuieste partea fundamentala a mediilor interne (plasma sanguina, lichidul tisular si limfa); are rol de solvent al substantelor care se absorb prin sânge si limfa, transporta substantele dizolvate în ea la celule si ia din ele produsii de dezasimilatie pe care îi duce la organele excretoare: rinichi si piele, înlesneste toate reactiile chimice si oxidarile din organism având rol de catalizator si ia parte la mentinerea temperaturii constante a corpului prin evaporarea la nivelul pielii.

     Sarurile minerale însotesc apa fiind prezente în toate lichidele si celulele din organism, ele formeaza aproximativ 5% din greutatea corpului; se elimina zilnic prin urina, transpiratie si fecale si sunt înlocuite odata cu hrana deoarece se gasesc în toate alimentele în proportii variabile. Sarurile minerale intra în organism sub forma de cloruri, fosfati, sulfati de Na, K, Ca, P, Fe, etc.

     Vitaminele sunt substante organice absolut necesare desfasurarii proceselor vitale în organism; ele trebuie introduse odata cu alimentele deoarece în organism nu se sintetizeaza decât vitaminele D, K si B12. Vitaminele se gasesc numai în alimentele proaspete si lipsesc în cele conservate; ele au un rol important în procesele de asimilatie a alimentelor, de crestere a organismului si servesc ca material pentru sinteza unor fermenti, sunt substante catalizatoare neavând nici un rol nutritiv, nici energetic. Fiecare vitamina are actiune specifica, lipsa ei producând anumite tulburari.

     Ratia alimentara trebuie sa cuprinda atât substante energetice, cât si substante plastice si catalitice necesare organismului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles