Frontiera pe ape a Romaniei

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.84

nivel: Liceu

Suveranitatea teritorială în condițiile statului nostru își găsește expresia în prevederile Constituției potrivit căreia teritoriul României este inalienabil. Determinând limitele spațiale ale existenței sale, Constituția arată că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate,de origine,de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apa[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Frontiera pe ape a Romaniei

Suveranitatea teritorială în condițiile statului nostru își găsește expresia în prevederile Constituției potrivit căreia teritoriul României este inalienabil. Determinând limitele spațiale ale existenței sale, Constituția arată că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate,de origine,de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere, sau de origine socială.
Componența teritoriului de stat

Teritoriul de stat este alcătuit din :
Spațiul terestru
Spațiul acvatic (lacustru, fluvial, maritim)
Spațiul aerian
Sectoarele polare
Cablurile submarine care leagă două părți ale teritoriului aceluiași stat.
Spațiul terestru cuprinde partea uscată, formată din sol și subsol, independent de așezarea lor geografică.

Nu sunt considerate părți ale teritoriului unui stat :
Coloniile,
Protectoarele,
teritoriile aflate sub tutelă.
Spațiul acvatic cuprinde apele râurilor, lacurilor, canalelor, apele porturilor, radelor, băilor, marea teritorială .
Spațiul aerian cuprinde coloana ce se ridică deasupra solului și al spațiului acvatic al statului, fiind delimitat lateral prin frontierelor terestre, fluviale și maritime, iar în sus până la limita inferioară a spațiului extraatmosferic.

Frontierele de stat și regimul de frontieră

Frontierele reprezintă linii reale sau imaginare, traseele între diferite puncte pe suprafața pământului, ce despart teritoriul unui stat de teritoriul altor state, de marea liberă, în adâncime până la limita accesibilă tehnicii, iar în înălțime până la spațiul cosmic. Importanța acesteia este una politică și economică și se stabilesc prin tratate (la frontierele terestre între statele vecine) sau legislația internă a statelor suverane (la frontierele maritime).
După modul de stabilire frontierele de stat sunt clasificate în :
frontiere geografice sau naturale (trasate prin formele de relief)
frontierele geometrice (formate din linii drepte)
frontierele astronomice (determinate de linii paralele sau meridiane).

După caracterul lor frontierele pot fi:

terestre
fluviale
aeriene
până la limita inferioară a spațiului cosmic
maritime
Regimul de frontieră

Regimul de frontieră este ansamblul format din totalitatea regulilor și măsurilor stabilite prin legislația națională pentru intrarea, ieșirea șederea și activitatea într-o zonă determinantă a teritoriului său de la frontieră și interior.
În România trecerea frontierei de stat se face prin puncte de control pentru trecerea frontierei de stat, pe baza actelor de identitate prevăzute cu viza română.
Prin tratatele bilaterale încheiate între România și statele vecine sunt reglementate următoarele probleme de frontieră:
trecerea și întreținerea frontierei;
soluționarea litigiilor de frontieră;
efectuarea în comun a unor construcții;
adoptarea de măsuri pentru combaterea inundațiilor în zona de frontieră, etc.

Modificările teritoriilor statelor

Modificările teritoriilor statelor în decursul timpului au determinat anumite teorii și reglementări de drept internațional public. Pământurile nou descoperite erau considerate terra nullius (fără stăpân), iar stabilirea puterii statului descoperit era recunoscută ca temei juridic pentru dobândire, făcându-se abstracție de populațiile autohtone
.
Dobândirea unui teritoriu putea să aibă loc prin :
transferuri teritoriale,
vânzare - cumpărare,
donație,
arendă.

Dreptul internațional contemporan a consacrat consultarea prin plebiscit a populației care locuiește în teritoriul de stat atunci când se pune problema formării unui stat independent sau a unui transfer.
Modificări teritoriale și de frontieră pot avea loc prin :
Desprinderea unei părți sau teritoriu de la un stat și formarea unui nou stat
Crearea unui stat nou prin fuziunea teritoriilor a două state
Apariția unor state noi ca rezultat al divizării teritoriale a unui stat; cesiunea de teritoriu de la un stat la altul care presupune 2etape :
renunțarea statului cedant la suveranitatea sa asupra teritoriului respectiv,
stabilirea suveranității statului anexant asupra teritoriului respectiv.
Suveranitatea teritorială și imunitatea de jurisdicție a statului străin

Suveranitatea teritorială a statului implică dreptul acestuia de a exercita prin organele judiciare și administrative, puterea de decizie pe întreg teritoriul său.
Imunitatea de jurisdicție implică dreptul statului străin de a nu fi supus puterii de decizie pe teritoriul altui stat. Imunitatea statelor constituie un raport juridic fundamental între două entități : statul străin beneficiar și statul teritorial ca subiecte egale ale dreptului internațional și suverane. Practica imunității absolute din secolul trecut a fost înlocuită cu practica imunității limitate consacrată astăzi atât în dreptul internațional cât și pe plan intern. Astfel delimitarea imunității statale face obiectul lucrărilor de codificare a principiului imunității jurisdicționale a statelor și a excepțiilor sale.

Fluviile internaționale. Dreptul internațional fluvial

Fluviile internaționale reprezintă ape curgătoare ce traversează teritoriile a două sau mai multe state, fiind navigabile până la vărsarea lor în mare.
Regimul fluviilor internaționale implică recunoașterea principiului libertății de navigare, principiu ce s-a afirmat în condițiile dezvoltării comerțului și schimburilor internaționale.
Dreptul internațional fluvial cuprinde totalitatea principiilor, a normelor și instituțiilor juridice create de state pentru a reglementa relațiile de cooperare în problemele de interes comun privind utilizarea fluviilor, râurilor, lacurilor și canalelor multinaționale.

Canale maritime internaționale

Canalele maritime reprezintă căi de apă navigabile artificiale construite pe teritoriile statelor pentru a face legătura între mări și oceane.
Regimul juridic al canalelor internaționale Suez, Panama, Kiel, se caracterizează prin libertatea de navigație pentru vasele tuturor statelor fără discriminare în condițiile respectării și exercitării suveranității teritoriale a statului riveran.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles