Friedrich Ratz

5x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.29

nivel: Facultate

În viziunea lui Ratzel, spațiul nu este echivalent cu teritorul unui stat. Deci el nu are o accepțiune fizico-geografică. Spațiul desemnează limitele naturale între care se produce expansiunea popoarelor, arealul pe care acestea tind să-l ocupe, considerând că acesta le revine în mod natural. Spațiul modelează adânc existența populației care îl locuiește. Spațiul condiționează, potrivit lui Ratze[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Friedrich Ratz

În viziunea lui Ratzel, spațiul nu este echivalent cu teritorul unui stat. Deci el nu are o accepțiune fizico-geografică. Spațiul desemnează limitele naturale între care se produce expansiunea popoarelor, arealul pe care acestea tind să-l ocupe, considerând că acesta le revine în mod natural. Spațiul modelează adânc existența populației care îl locuiește. Spațiul condiționează, potrivit lui Ratzel, nu numai limitele fizice de extindere ale unei comunități, ci și atitudinea ei mentală față de lumea înconjurătoare.

Spre a înțelege mai bine conținutul noțiunii de spațiu, autorul recurge la două noțiuni sugestive: concordanțe și discordanțe antropogeografice. Prima se realizează prin colonizarea internă a unui spațiu, ceea ce semnifică distribuția cât mai omogenă a populației pe suprafața statului. Discordanța apare în momentul în care suprafața statului este locuită fie de un număr prea mare de oameni, fie, dimpotrivă, de o populație redusă.

Cazul cel mai flagrant de discordanță antropogeografică ar fi, după părerea autorului german, Rusia, care la sfârșitul secolului trecut avea o suprafață de 10 ori mai mare decât Germania și de 2,5 ori mai mare decât a principalelor state europene luate la un loc, dar populația sa era mai redusă decât cea din Europa Centrală, de pildă. De aceea, în cazul rușilor cel puțin, “foamea de spațiu” nu are nici un alt temei decât “reflexul moștenit de la populațiile primitive ale stepei”.

Foamea de spațiu devine explicabilă și are un temei adevărat atunci cînd se înregistrează o densitate prea mare, care nu mai asigură condiții potrivite de evoluție: “Pe un teren mic, oamenii devin prea numeroși, se apropie unii de alții, se încaieră și se luptă între ei, se epuizează dacă nu li se oferă spațiu nou pentru colonizare” (F. Ratzel, citat în S. Micu Sava, “Geopolitica. Școala geopolitică germană”, pag. 40). În ambele cazuri ia naștere un fenomen de migrație, mai ales atunci când teritoriul cu densitate redusă este vecin cu cel cu densitate mare.

Se produce astfel ceea ce autorul numește colonizare externă, deci o migrație dinspre teritoriul suprapopulat spre cel subpopulat, întrucât spațiile subpopulate atrag cu o putere fizică populația din spațiile suprapopulate. “Revărsarea din teritoriile dens populate către cele slab populate se transformă în regulă... Atunci poporul năvălește în afara sa și apar toate acele forme ale creșterii spațiale care duc în cele din urmă, în mod necesar, la dobândirea de noi teritorii. Aceasta este colonizarea externă” (F. Ratzel, citat în Pozdneakov, “Geopolitica”, pag. 18). În acest context, Ratzel folosește noțiuni cum ar fi “Volk ohne Raum” (popor fără spațiu), “Raumsin” (simțul spațiului).

Iată cum sintetizează autorul german cele două forme de colonizare: ”un popor crește prin aceea că-și mărește numărul, o țară prin aceea că-și mărește teritoriul. Întrucât unui popor în creștere îi trebuie teritoriu nou, el crește peste marginile țării. Mai întâi el valorifică în interior, pentru sine și pentru stat, pământul care nu fusese încă ocupat: aceasta este colonizarea internă. Dacă nici aceasta nu mai ajunge, atunci poporul năvălește în afară și apar toate acele forme ale creșterii spațiale…care duc în cele din urmă, în mod necesar, la dobândirea de noi teritorii: aceasta este colonizarea externă.

Invazia militară, cucerirea, este adeseori strâns legată de această colonizare” (citat în G. Heyden, “Critica geopoliticii germane”, pag. 129). Spațiul este important. El reprezintă semnul cel mai edificator că un popor se află în ascensiune, dar el nu semnifică neapărat și forța statală, care se află mai degrabă în legătură cu populația, sau mai precis exprimă corelația celor doi factori: spațiul și populația.

Puterea ca atare este totuși mai strâns legată de populație, întrucât “densitatea mare a poporului înseamnă cultură”. În acest sens, autorul vorbește de “numărul politic al populației” (S. Micu Sava, “Geopolitica. Școala geopolitică germană”, pag. 39), deci un număr suficient de mare pentru a coloniza un teritoriu, pentru a zămisli o cultură, pentru a se impune ca o identitate în rândul altor comunități.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles