Frecventmetru digital

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Frecventmetru digital

Frecvenţmetrul digital este un aparat de măsură util în laboratorul şcolar pentru măsurarea frecvenţelor.
Aparatul este de gabarit redus deoarece foloseşte C.I.T.T.L.
Domeniul de frecvenţă este de la 0 la 1 MHz pentru diferite forme ale semnalelor.
Lucrarea cuprinde descrierea componentelor schemei, funcţionarea schemei, lista de piese cablaj, calculul tehnico-economic, N.T.S.M., bibliografie.



















Rezistorul (Rezistenţa)

Definiţie: este un dispozitiv electric de circuit electric ce are ca proprietate electrică rezistenţa măsurată în ohmi R[Ω].
Clasificare:
I. Din punct de vedere al rezistenţei:
1) Fixe;
2) Variabile: a) semireglabile;
b) potenţiometre;
c) reostate;
II. Din punct de vedere al puterii disipate:
1) de mică putere;
2) de medie putere;
3) de mare putere;
III. Din punct de vedere constructiv:
1) cu peliculă de carbon;
2) cu peliculă de oxizi metalici;
3) cu peliculă metalică;
4) de volum;
5) bobinate;
Rezistoarele fixe se construiesc pentru valori standard grupate în serie, în funcţie de clasa de precizie.
Montare:
Ca mod de lipire în circuit se pot construi cu sau fără terminale SMD.
SMD: sisteme montate pe suprafaţă.
Există câteva tipuri de rezistoare speciale:
1) Termistorul: rezistenţa este dependentă neliniar de temperatură.
2) Varistorul: rezistenţa este dependentă de tensiune.
Simboluri:

1)fix 3) potenţiometru:



5) varistorul
2) variabil: 4) termistor:



t v



Marcarea:
Marcarea rezistoarelor se poate face în cod literar, în clar sau în codul culorilor, iar pe lângă valoare se mai notează toleranţa şi alţi parametri.
Ex: marcarea unui rezistor fix de 3,3KΩ ? 5%
În clar: în cod literar:


În codul culorilor:
1 2 3 4
1,2,3,4-inele;
1,2 - portocaliu;
3 - roşu;
4 - auriu;

Condensatorul electric

Definiţie: este un dispozitiv de circuit electric a cărui proprietate electrică este capacitatea măsurată în farad C[F].
Este format din două armături metalice separate de un died electric.
Clasificare:
I. după modificarea capacităţi:
1) fixe;
2) variabile: a) semireglabile (Trimer);
b) variabile propriu-zise;
II. după construcţie:
1) polarizate (electrostatice): a) cu electrolit;
b) cu tantal;
2) nepolarizate: a) ceramice;
b) cu hârtie;
c) cu polistiren;
d) cu plastic;
Principalele proprietăţi ale condensatoarelor:
1) capacitatea nominală: Cn[F];
2) tensiunea nominală: Un[V];
3) domeniul temperaturilor de lucru: [oC];
4) coeficientul de modificare cu temperatura al capacităţi: αN[%];
5) rezistenţa de izolaţie: Riz[Ω];
6) tangenta unghiului de pierderi: tgδ[%];





Marcarea:
Marcarea condensatoarelor se poate face în cod literar, în clar şi în codul culorilor.
La marcarea în codul culorilor pot fi 3,4 sau 5 inele, benzi sau puncte colorate.
În codul culorilor citirea se poate face de la inelul cel mai apropiat de terminale, iar la altele de la inelul cel mai îndepărtat de terminale.
La cele cu 3 culori, 1 şi 2 formează valoarea, iar 3 coeficientul de multiplicare.
La cele cu 4 culori, 1 este coeficientul de modificare cu temperatura restul fiind indentic cu cele de la trei culori, iar la cele cu 5 culori avem în plus toleranţa indicată de ultima culoare.
Simboluri:
1) fix nepolarizat:

2) fix polarizat:


3) trimer:


4) variabil:






Diode semiconductoare

Definiţie: este dispozitivul electric semiconductor cu două terminale şi o joncţiune pn.
Clasificare:
Cele mai folosite tipuri de diode semiconductoare sunt:
1) dioda redresoare;
2) dioda Zenner (stabilizatoare);
3) dioda Varicap;
4) dioda cu contact punctiform;
5) dioda tunel;





Dioda redresoare


Definiţie: se foloseşte pentru redresare (transformă c.c. în c.a.)
Simbol:
A K A K A K
Principiul de funcţionare este asemănător cu cel al joncţiuni pn.

Dioda Zenner


Simbol:
A K A K
În polarizare directă se comportă ca o diodă obişnuită, iar în polarizare inversă UP rămâne aproape constantă între anumite limite ale curentului invers.
Dioda Zenner se foloseşte în polarizare inversă.
Caracteristica U-I:
IAB [mA]



Uz Up UAK[V]
0
--------------- iz min.
----------------- iz max.



Marcarea şi comportarea în c.c. şi c.a.: este asemănătoare cu cea a diodei redresoare.

Ex:
A K




Dioda varicap

Simbol:

A K
Capacitatea joncţiuni este puternic dependentă de tensiune de polaruzare inversă.
Cracteristica U-I este asemănătoare cu cea a diodei redresoare avînd U şi I mai mici.
Marcarea şi comportarea în c.c. şi c.a. este asemănătoare cu cea a diodei redresoare.
Ex:
A K

Dioda cu contact punctiform

Definiţie: este o diodă redresoare de curent mic şi înaltă frecvenţă.
Simbolul, caracteristica U-I, marcarea şi comportarea în c.c. şi c.a. este asemănătoare cu cea a diodelor redresoare doar că se pot folosi pentru frecvenţe mult mai mari.

Dioda tunel

Simbol:
A K
Rezistenţa negativă nu este o mărime fizică ci înseamnă că la o creştere a U are loc o scădere a lui I.
Introducerea ei se realizează pe următoarea definiţie a rezistenţei:
R=ΔU/ΔI = U2-U1/I2-I1


Caracteristica U-I IAK

A
.
. B.
. . UAK
0 ...
.... porţiune de R negativă

Marcarea este asemănătoare cu a diodelor redresoare.
Dioda tunel se foloseşte pentru condensarea circuitelor oscilante de înaltă frecvenţă.Comportarea în c.c. şi c.a. este asemănătoare diodelor cu contact punctiform.
Tranzistoare bipolare

Definiţie: este un dispozitiv electronic format din 3 regiuni semiconductoare extrinseci dispuse alternat.
Fiecărei regiuni i se ataşează un terminal pentru legătură cu exteriorul, cele trei terminale se numesc emitor E, bază B, colector C.
Avem două tipuri de tranzistoare:
1) pnp: 2) npn:





C C
IB IC IC
B IB
B

IE IE
IC curent în colector;
IB curent în bază;
UBE tensiune bază-emitor;
UCE tensiune colector-emitor;
UCB tensiune colector-bază;
Între emitor şi bază se formează joncţiunea JBE, iar între colector şi bază se formează joncţiunea JBC.
Funcţionare:
Pentru funcţionarea normală JBE se polarizează direct iar JBC se polarizeză invers.
Emitorul este regiunea cea mai puternic dopată având rolul de a emite un curent de purtători majoritari înspre colector.
Baza este foarte subţire faţă de emitor şi colector, datorită polarizări directe a JBE apare un curent de electroni prin această joncţiune, baza fiind foarte subţire o mică parte din aceşti electroni se recombină cu golurile din bază, cei mai mulţi trec în C favorizând polarizarea inversă a JBC.
În acest fel curentul din colector de valoare mare poate fi controlat cu curentul din bază de valoare mică (efect de tranzistor).


Famili de C.I.logice




În funcţie de modul de realizare al circuitelor integrate logice există mai multe familii şi subfamilii de C.I.L.
1) T.T.L. - logică tranzistor tranzistor:
a) standard;
b) schotky;
c) low schotky;
2) M.O.S. - metal oxid semiconductor:
a) N.M.O.S.;
b) P.M.O.S.;
c) C.M.O.S.;
3) I.I.L. - logică injecţie injecţie;
4) E.C.L. - logică cuplaj prin emitor;
Aceste familii diferă prin diferiţi parametri electrici ai circuitelor de acelaşi tip cu excepţia microprocesoarelor şi memoriilor ce lucrează la frevenţe foarte înalte.
Există 4 mari familii de coduri pentru circuitele şi componentele electronice:
1) Codul european:
- TXA *****
- GXA *****
- HEF *****
- PXA *****
2) Codul URSS;
3) Codul american:
- JEDEC;
4) Coduri japoneze:
- HD **** Hitachi;
- MN **** Matsushita;
- MPB *** NEC;
- LM **** Sanyo;
- CXD **** Sony;
- TD **** Toshiba;
- M **** Mitsubishi;




Parametri C.I.logice.

Circuitele integrate logice dintr-o familie au aceleaşi tipuri de parametri şi aceleaşi nivele logice de tensiune.
Diferenţele semnigficative între familii sunt:
1) Tensiunea de alimentare;
2) Valorile semnalului de intrare şi de ieşire pt 0 şi 1 logic;
3) Consumul de putere electrică;
4) Frecvenţa maximă de lucru;
5) Numărul de circuite standard din aceeaşi familie comandată de ieşirea altui circuit standard din aceeaşi familie;
6) Mediul de interconectare între porţile logice din famili diferite.
Intrările neutilizate se conectează în funcţie de necesitaţile familiei, masei, sau tensiuni de alimentare direct sau printr-o
« mai multe referate din Informatica