Francii si intemeierea statului franc

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.99

nivel: Liceu

Poate ca acesta este si unul dintre pasii cei mai importanti facuti de Clovis, care cu abilitatea sa politica a sesizat ca viitorul unei puteri reale se poate realiza doar printr-o alianta intre puterea laica si cea eclesiastica, prin atragerea de partea sa, nu numai a propriului popor, ci si a autohtonilor galo-romani, deziderat realizabil in aceasta etapa doar pe cale spirituala.

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Francii si intemeierea statului franc

Poate ca acesta este si unul dintre pasii cei mai importanti facuti de Clovis, care cu abilitatea sa politica a sesizat ca viitorul unei puteri reale se poate realiza doar printr-o alianta intre puterea laica si cea eclesiastica, prin atragerea de partea sa, nu numai a propriului popor, ci si a autohtonilor galo-romani, deziderat realizabil in aceasta etapa doar pe cale spirituala.

Iata deci ratiunile care l-au purtat pe Clovis, in noaptea de Craciun a anului 498, in fata baptisteriului din Reims, unde primeste in rit roman taina botezului de la episcopul Remigius. Inca in aceeasi noapte mii de franci isi urmeaza suveranul fiind botezati in credinta Romei. Prin acest act, Clovis este acceptat ca suveran nu numai de catre francii sai, ci de toata populatia Galiei, potentialul uman si material al statului sau crescand simtitor fara eforturi militare sau varsari de sange.

Tocmai acest aspect nu a fost sesizat de alte mari personalitati ale epocii ca Teodoric, regele ostrogotilor din Italia sau Geiserich, regele vandal al Africii de Nord, care au pastrat prapastia spirituala sau confesionala intre supusii germanici si cei romanici, mentinand in statele lor un puternic factor de dezbinare. In contextul mai sus aratat al crestinarii in rit roman al francilor, Clovis gaseste motivul atacarii sub masca razboiului confesional a regatului vizigotilor crestinati in rit arianist.

Rivalitatea dintre cele doua popoare germanice a mocnit inca din momentul primelor contacte directe. Deja in timpul razboiului cu Syagrius, acesta din urma infrant fiind se refugiaza - dupa cum s-a aratat deja - la vizigoti, care initial ii promisesera ajutor impotriva francilor. Amenintarea evidenta de razboi din partea lui Clovis il face insa pe destul de nestatornicul rege vizigot Alaric al II-lea sa il extradeze pe fostul sau aliat Syagrius, trimitandu-l practic la moarte sigura.

Prin acest act vizigotii au sperat ca si-au rascumparat linistea, iar Alaric al II-lea neglijeaza pericolul franc si se antreneaza in razboiul din Italia sprijinindu-si rudele ostrogote. Cand francii ajung cu posesiunile lor la Loara, curtea vizigota de la Toulouse a inceput sa-si dea seama de pericol, dar era deja prea tarziu. Francii declanseaza razboiul iar in anul 507, in batalia de la Vouille zdrobesc oastea lui Alaric al II-lea si desfiinteaza statul vizigotilor alipind teritoriile acestora.

Nu este cunoscuta cu exactitate perioada in care micile regate sau uniunile tribale independente ale francilor se supun regelui salian. Se pare ca primii care recunosc suzeranitatea lui Clovis sunt triburile france ale chamavilor, chatteilor si chatuarilor de la nordest si est de Rin. Francii ripuari in schimb participa inca la campania impotriva vizigotilor sub conducerea unui rege propriu, ucis din ordinul lui Clovis la scurt timp dupa incheierea ostilitatilor. Prin urmare francii ripuari il aleg rege la Koln pe Clovis prin ridicarea scutului.

Ceilalti franci inca independenti sunt adusi sub ascultarea regelui merovingian de cele mai multe ori prin intrigi si chiar prin uciderea conducatorilor recalcitranti, unii chiar inruditi cu Clovis.
Importanta pentru ultima perioada de domnie a lui Clovis este si redactarea codului de legi al francilor, cunoscut sub numele de "Lex Salica", ce cuprinde cutume ale tuturor francilor chiar daca prin nume aminteste doar de neamul salienilor. De asemenea trebuie mentionata recunoasterea de catre Bizant a statului francilor si acordarea titlului de consul lui Clovis, in anul 508.

Emisarii Imperiului Roman de Rasarit sunt primiti la Tour, intr-un cadru deosebit de festiv, o adevarata demonstratie de putere si religiozitate. In acest sens, alegerea orasului Tour, resedinta episcopului Martin de Tour, intemeietorul vietii monastice din Galia, a avut o semnificatie deosebita pecetluind inca o data alianta biserica-regalitate in statul francilor, alianta consfintita dealtfel in ultimul an de domnie a lui Clovis, in Conciliul de la Orleans, unde se pun bazele organizarii bisericesti a regatului. Pe buna dreptate episcopul Gregoir de Tour, de origine senatoriala romana si pricipalul cronicar al acestei perioade, il numeste, in lucrarea sa "Historiarum libri decem", pe regele Clovis "unealta lui Dumnezeu".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles