Forta lui Arhimede

2x puncte

categorie: Fizica

nota: 8.72

nivel: Liceu

Pozitia de plutire

Echilibrul de plutire este foarte sensibil la perturbari. Din cauza mobilitatii mari a apei, echilibrul instabil este absolut imposibil. Prin urmare, un corp nu poate fi mentinut in stare de plutire in orice pozitie, ci se roteste singur si ocupa pozitia corecta, stabila, de plutire. Pentru aceasta pozitie, au importanta covarsitoare doua puncte: DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Forta lui Arhimede

Pozitia de plutire

Echilibrul de plutire este foarte sensibil la perturbari. Din cauza mobilitatii mari a apei, echilibrul instabil este absolut imposibil. Prin urmare, un corp nu poate fi mentinut in stare de plutire in orice pozitie, ci se roteste singur si ocupa pozitia corecta, stabila, de plutire. Pentru aceasta pozitie, au importanta covarsitoare doua puncte:

1. Centrul de greutate al corpului (punctul C de aplicatie a greutatii). El are o pozitie fixa in corp.
2. Centrul de presiune (punctul A de aplicatie a fortei lui Arhimede), care este centrul de greutate al lichidului dezlocuit. Elisi schimba pozitia dupa marimea si forma partii cufundate.

Daca centrul de greutate C se gaseste sub centrul de presiune A, pozitia de plutire este in oricare caz stabila. O mica rasucire din aceasta pozitie face sa apara un cuplu de forte, care roteste corpul inapoi pana in momentul devine din nou egal cu zero.

Linia verticala care uneste C cu A este axa de plutire a corpului.

Daca C se gaseste exact deasupra lui A, momentul cuplului este tot egal cu zero, dar se disting doua cazuri. Rotind corpul putin, il scoatem prin pozitia de echilibru. Daca linia de actiune care trece prin noul centru de presiune A' intersecteaza vechea axa de plutire sub C, ia nastere un moment care rastoarna corpul (fig. 246).

Prin urmare, echilibrul era nestabil. Daca acest punct de intersectie se gaseste deasupra lui C, corpul revine la vechea sa pozitie: echilibrul era stabil (fig. 247). Punctul de intersectie a liniei de actiune a fortei care trece prin A' cu axa de plutire se numeste metacentru.

Pozitia de plutire a unui corp este stabila cand metacentrul se gaseste deasupra centrului sau de greutate.
In general, un obiect pluteste cu atat mai stabil, cu cat centrul sau de greutate se gasete mai jos. Iahturile cu panze au chila grea, iar in caz de pericol de naufragiu trebuie sa se dea jos catargele.

Pentru determinarea pozitiei de plutire a vaselor, a clopotelor gazometrelor si a altor constructii tehnice, de cele mai multe ori sant necesare calcule mai complicate.

Un exemplu simplu in acest sens il constituie determinarea rapida a greutatii specifice a lichidelor, cu ajutorul densimetrelor (aerometre). Ele sunt niste tuburi de sticla lestate, a caror parte superioara iese deasupra nivelului lichidului si au o scala gradata corespunzatoare scopului experientei. In functie de greutatea specifica a lichidului, ele se cufunda mai mult sau mai putin in acesta (fig. 248).

Sensibilitatea densimetrelor este cu atat mai mare cu cat gatul care iese afara din lichid este mai subtire in raport cu partea cufundata. Densimetrele sunt foarte raspandite ca aparate de verificat densitatea acizilor, ca lactometre, alcoolmetre, zaharometre pentru determinarea continutului in zahar al solutiilor.

Presiunea atmosferica

Intr-un corp gazos, fenomenele se petrec oarecum ca intr-o aglomeratie de oameni. Moleculele in miscare se ciocnesc mereu intre ele si se izbesc de peretii vasului in care sunt inchise. Desi o molecula are o masa infima, numarul lor enorm da o forta considerabila pe fiecare unitate de suprafata (s-a putut stabili ca 1 cm3 de gaz contine, in conditii obisnuite, 27 milioane de molecule).

De aici rezulta ca si aerul obisnuit din atmosfera terestra trebuie sa aiba o anumita presiune. Daca se umple complet cu apa un pahar cu buza neteda si apoi se pune deasupra lui o foaie de hartie (fig. 252), apasand usor hartia cu palma si intorcand paharul cu gura in jos, chiar daca luam mana de pe hartie nu curge nici o picatura de apa din pahar. Hartia este mentinuta de presiunea atmosferica.

In loc de apa, savantul italian Torricelli (1643) a folosit mercur (fig. 253). Se umple cu mercur un tub inchis la un capat; celalalt capat se astupa cu degetul si se descopera din nou orificiul dupa ce s-a intors tubul cu gura in jos si s-a introdus intr-un vas larg, de asemenea umplut cu mercur. Lichidul din tub coboara atunci la un anumit nivel si lasa in capatul de sus al tubului un spatiu far aer.

Inaltimea coloanei de mercur, masurata intre nivelul mercurului din vas si limita superioara a meniscului din tub, da vcaloarea presiunii aerului in mediul inconjurator. Aceasta valoare se indica in milimetri de coloana de mercur. In cinstea lui Torricelli s-a adoptat notatia:

1mm coloana de mercur=1 torr
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles