Formele ludice ale artei

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.69

nivel: Liceu

La Platon, pasajul respectiv suna mai departe astfel2:Ceva care nu contine nici utilitate, nici adevar, nici vreo valoare ca parabola, si nici macar nocivitate, poate fi juAZdecat cel mai bine dupa cantitatea de incintare, xAİpit (charis), pe care o contine si dupa placerea pe care o daAZruieste. O astfel de placere, care nu contine nici un rau si nici un folos vrednic de a fi numit, este joc, pai[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Formele ludice ale artei

La Platon, pasajul respectiv suna mai departe astfel2:Ceva care nu contine nici utilitate, nici adevar, nici vreo valoare ca parabola, si nici macar nocivitate, poate fi juAZdecat cel mai bine dupa cantitatea de incintare, xAİpit (charis), pe care o contine si dupa placerea pe care o daAZruieste. O astfel de placere, care nu contine nici un rau si nici un folos vrednic de a fi numit, este joc, paidia.

Luati seama: aici este vorba inca tot de exprimarea muzicala, in muzica, trebuie sa cautam insa lucruri superioare acestei placeri, si astfel Platon merge acum mai departe, apoi vine numaidecit mai aproape. Aristotel spune3 ca felul muzicii nu este lesne de determinat, si nici utilitatea care rezida in cunoasterea ei. Nu cumva de dragul jocuAZlui, paidia (aici, am putea traduce si "divertisment"), si al relaxarii rivnim muzica, la fel cum rivnim somnul si bautura, care de asemenea nu sint in sine importante sau serioase (-- spudaia), ci doar placute si alunga-toare de griji?

Asa folosesc unii muzica, iar la triada "somn, bautura, muzica" mai adauga si dansul. Sau sa spunem oare ca muzica duce la virtute, in masura in care, asa cum gimnastica invioreaza trupul, muzica, si ea, culAZtiva un anumit ethos, obisnuindu-ne sa gustam in mod just virtutea? Sau contribuie -- si aceasta este, dupa paAZrerea lui Aristotel, o a treia pozitie -- la relaxarea spiriAZtuala (-- diagoge) si la cunoastere ((ppavticni; -- fronesis)!

in contextul care conteaza aici, acest diagoge este un cuvint important. El inseamna textual "irosire" a timpuAZlui, totusi o redare a lui prin "irosirea timpului" nu poate fi admisibila decit daca ne transpunem in conceptia lui Aristotel cu privire la antinomia dintre munca si timpul liber, in prezent, zice Aristotel4, cei mai multi practica muzica de placere, dar cei vechi o clasificasera in cateAZgoria educatiei (paideia), pentru ca insasi natura cere ca nu numai sa putem munci bine, dar sa si putem fi neocu-pati la fel de bine5. Pentru ca ne-munca este principiul general.

Ne-munca este de preferat muncii si este telul (leXoc, -- t e/os) ei. Aceasta rasturnare a raportului care ne este familiar se poate intelege la rindul ei in lumina renuntarii la munca salariata, renuntare care era o caAZracteristica a elenului liber si care il punea in situatia de a putea nazui spre telul (TeXoc,) vietii sale, practicind o ocupatie nobila si educativa. Problema este asadar: cum sa ne cheltuim timpul liber (oxoXf| -- schele). Nu ju-cind[u-ne], pentru ca atunci telul vietii noastre ar fi jocul (respectiv: joaca), ceea ce este imposibil (avind in vedere ca, pentru Aristotel, paidia inseamna numai joaca, diverAZtisment).

Jocurile servesc numai pentru relaxarea de munca, deci ca un fel de medicament, pentru ca procura destindere si odihna. Faptul de a fi neocupat pare sa contina insa in sine placere si fericire si bucurie de viata. Dar aceasta fericire, adica faptul de a nu mai tinde spre ceva ce nu ai, este TeXoc,, telul vietii. Placerea insa nu este gasita de toti in acelasi lucru. Placerea este cea mai buna cind omul care o resimte este cel mai bun, iar nazuinta lui este cea mai nobila.

Este limpede asadar ca pentru cheltuirea timpului liber6 trebuie sa invatam si sa ne insusim ceva, si anume acele lucruri pe care le invatam sau pe care le cultivam in noi nu de nevoie, de dragul muncii, ci pentru ele insele. Si de aceea stramosii au socotit ca muzica tine de paideia (crestere, educatie, culAZtura) ca fiind ceva care nu este necesar, nici folositor, ca de pilda cititul si scrisul, si care serveste numai pentru cheltuirea timpului liber.

Iata dar o expunere in care liniile de demarcatie dinAZtre joc si seriozitate, ca si criteriile pentru aprecierea amindurora, masurate cu unitatile noastre, sint mult deAZplasate. Pe nesimtite, diagoge a dobindit aici intelesul de preocupare si placere intelectuala si estetica, asa cum le stau bine acestea omului liber. Copiii, se spune7, nu sint inca sensibili la diagoge deoarece acesta este un tel final,o desavarsire, iar pentru cei inca nedesavirsiti, desavirsirea ramine inaccesibila. Savurarea muzicii se apropie de un astfel de tel final al actiunii (teXot)8, pentru ca ea nu este cautata de dragul vreunui bun viitor oarecare, ci pentru ea insasi.

Prin urmare, aceasta idee plaseaza muzica intr-o sfera situata intre jocul nobil si placerea artistica autonoma. Un asemenea punct de vedere e insa strabatut, la greci, de o alta convingere, care confera muzicii o functie tehnica, psihologica si morala foarte precisa. Ea conteaza ca arta mimetica sau imitativa, iar rezultatul acestei imitatii e stirnirea de simtaminte etice de tip pozitiv sau negativ9.

Fiecare melodie, tonalitate sau miscare de dans reprezinta ceva, infatiseaza ceva, figureaza ceva, si, dupa cum lucrul reprezentat este bun sau rau, frumos sau urit, ii revine si muzicii insesi calificarea de buna sau rea. in aceasta rezida inalta ei valoare etica si educativa. Audierea imiAZtatiei trezeste insesi simtamintele imitate10.

Melodiile olimpice stirnesc entuziasm, alte ritmuri si melodii sugeAZreaza minie sau blindete, curaj, prudenta. In timp ce in perceptiile simtului tactil si ale celui gustativ nu este preAZzent nici un efect etic, iar in ale celui vizual numai unul redus, in melodie se afla, in sine, expresia unui ethos.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles