Formatiuni prestatale in Tara Romaneasca - statele medievale romanesti de la intemeiere pana la sfarsitul domniei lui Mihai Viteazul

1x punct

categorie: Istorie

nota: 7.29

nivel: Liceu

Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelasi nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre tara lui Litovoi si regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier si eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari.

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Formatiuni prestatale in Tara Romaneasca - statele medievale romanesti de la intemeiere pana la sfarsitul domniei lui Mihai Viteazul

Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelasi nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre tara lui Litovoi si regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier si eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari.

A doua etapa a avut loc la inceputul secolului al XIV-lea si a pornit din stanga Oltului, din formatiunea lui Seneslau. Sapaturile arheologice de la Arges au scos la iveala existenta unui centru politic, care nu este altceva decat capitala lui Seneslau.
Izvoarele mentioneaza existenta unui stat : Valahia nord-dunareana condusa de un mare voievod si domn . El se numeste Basarab si este fiul lui Tihomir. [ mare voievod - comandant suprem al armatei]. Izvoarele nu mentioneaza cum a unit formatiunile de la sud de Carpati, punand bazele unui singur stat.

Basarab a unificat teritoriile de la sud de Carpati, a cuprins si Voievodatul lui Litovoi, sudul Moldovei si in cele din urma, parti din Banatul de Severin. Capitala noului stat era la Arges. Intemeierea s-a produs prin unirea cnezatelor si voievodatelor care l-au recunoscut pe Basarab ca mare domnitor si domn. Noul stat va primi numele de Tara Romaneasca.

La formarea Tarii Romanesti au contribuit si romanii din Transilvania, care, nemultumiti de maghiari vor parasi Transilvania si se vor aseza in Tara Romaneasca, contribuind la formarea statului. Traditia istorica vorbeste de Negru-Voda din Fagaras, care a venit ( descalecand ) la sud de Carpati si care ar fi intemeiat Tara Romaneasca.

Basarab a dus o politica externa activa :
- stabileste aliante politice cu bulgarii, impotriva Bizantului
- duce lupte cu tatarii, fiind remarcat de papalitate.
- a purtat razboaie cu ungurii, obtinand independenta tarii.

LUPTA PENTRU INDEPENDENTA
Cauzele razboiului cu Ungaria :
- formarea Tarii Romanesti nu convenea Ungariei
- unirea Banatului de Severin cu Tara Romaneasca
- refuzul lui Basarab de a recunoaste suzeranitatea maghiara

Acestea au fost motivele care l-au determinat pe regele Ungariei, Carol Robert de Anjou sa porneasca razboiul impotriva Tarii Romanesti. Basarab a trimis o solie in intampinarea maghiarilor pentru a le propune sa primeasca 7000 marci de argint, iar pe unul din fii il lasa zalog la curtea regelui. Regele nu accepta conditiile de pace ale lui Basarab si batalia se desfasoara intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada (asa cum apare numita in Cronica pictata de la Viena). Aceasta localitate nu este identificata, dar in limba romana posada inseamna o trecatoare. Ungurii sunt infranti, iar regele scapa deghizat in hainele unui soldat..

Victoria de la la Posada a insemnat :
- castigarea independentei
- incheierea procesului de formare a statului

CONSOLIDAREA STATULUI SUB URMASII LUI BASARAB
Nicolae Alexandru (1352-1364) :
- a incheiat procesul de formare a statului
- a avut o domnie autoritara
- pe plan extern se afirma prin aliantele incheiate si prin lupta pentru consolidarea independentei
- in 1359 a intemeiat Mitropolia dependenta de Bizan];
Din titulatura domnului, Marele si singur stapanitor domn Io Nicolae Alexandru fiul marelui Basarab voievod deducem ca Tara Romaneasca este un stat inddependent.

Vladislav Vlaicu (1364 –1377) :
- dezvolta economia
- bate moneda proprie
- confirma negustorilor brasoveni vechile privilegii comerciale
- stapaneste Alma[ul si F\g\ra[ul
Statul parcurge de la Basarab la Mircea cel Batran o perioada de consolidare, de stabilitate politica si prosperitate economica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles