Folclorul copiilor

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.69

nivel: Facultate

O incercare de a descoperi geneza si originile snoavei este discutabila si greu de realizat. Putem insa puncta o scurta istorie a acestei categorii narative, pe nedrept trecuta cu vederea de cercetatori.
Una dintre categoriile narative mai putin cunoscute si cercetate in folcloristica romaneasca este snoava populara, cu multiplele ei implicatii critice de natura sociala. Definirea snoavei [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Folclorul copiilor

O incercare de a descoperi geneza si originile snoavei este discutabila si greu de realizat. Putem insa puncta o scurta istorie a acestei categorii narative, pe nedrept trecuta cu vederea de cercetatori.
Una dintre categoriile narative mai putin cunoscute si cercetate in folcloristica romaneasca este snoava populara, cu multiplele ei implicatii critice de natura sociala. Definirea snoavei ca naratiune a prilegiut numeroase contraverse.

Initial, a fost adoptat termenul de anecdota introdus pentru prima oara de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care face distinctia intre anecdota, traditiune si basm. Impunandu-se in manualele si diversele tratate de istorie literara, termenul de anecdota a circulat mult in cadrul sedintelor literare ale cercului " Junimii". Mozes Gaster a fost primul folclorist care a insistuit definitiv in terminologia stiintifica notiunea de snoava, nuvela si poveste.Nicolae Iorga va prelua termenul impunandu-l pentru totdeauna.

Rar se intalneste denumirea de snoava, ci mai curand se intalnesc termenii ca: povesti glumete, povesti cu mascari, mincihni, bazaconii, parascovenii, jatii, taclale.Intorcandu-ne cu multe secole in urma surprindem in literatura clasica greco-romana cateva procupari in acest sens dar fara relief. Anecdota, de pilda, isi gaseste reprezentanti in literatura greaca, pe: Herodot, Plutarh, Ion din Chios. Romanii au subliniat aspectul moralizator al speciei: Pliniu, Tacit, Valerius Maximus, sunt doar cativa care au presarat anecdote in lucrarile lor.

In literatura romana snoava populara a constituit izvorul inspiratiei multor scriitori clasici. Reprezentantul iluministilor ardeleni Ion Budai- Deleanu, in celebra sa epopee eroi-comico-satirica "Tiganiada" foloseste, din plin repertoriul popular de snoave licentioase. Anton Pann versifica snoave populare in povestea " Povestea vorbei", facand si mai evidenta apropierea dintre snoava si proverb. Scriitorii clasici Ion Creanga,

I. L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Ion Ghica si altii s-au dovedit buni cunoscatori in construcia umorului operei lor. Altii, cum au fost Petre Dulfu si Theodor Sperantia au vesificat snoava populara, prelucrand-o livresc, oferind in unele situatii creatii mai putin inspirate si in orice caz mult sub nivelul modelului popular.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles