Flori de mucigai

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.81

nivel: Liceu

"De la Mihai Eminescu, poezia lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama, marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi. [.] Renovarea liricii romanesti,smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului Luceafarului, este consecinta cea mai importanta [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Flori de mucigai

"De la Mihai Eminescu, poezia lirica romaneasca n-a cunoscut o alta realizare mai de seama, marcata de o originalitate mai puternica si cu repercusiuni mai intinse asupra intregului scris literar al vremii decat acele legate de opera lui Tudor Arghezi. [.] Renovarea liricii romanesti,smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului Luceafarului, este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru." [1]
Dupa volumul de povestiri intitulat "Poarta neagra", aparut in 1930, ciclul "Flori de mucigai", publicat in 1931, pare sa reprezinte consecinta lirica a aceleiasi experiente de viata - scurta perioada de detentie, intre anii 1918-1919, din motive politice, in inchisoarea de la Vacaresti. Unitar, sub aspect tematic, ciclul arghezian reuneste versuri
care evoca, prin imagini de o mare forta sugestiva, lumea stranie, dezolanta si contradictorie a universului carceral.
In poemul care prefateaza ciclul, imprumutandu-i titlul, Arghezi isi previne cititorul ca versurile sale nu sunt efectul unei revelatii, ca in ele nu trebuie cautata "slova de foc", metafora care, in "Testament", sugera implicarea gratiei divine in actul de creatie. Poetul propune o noua arta poetica, anuntata inca din "Testament", arta caracterizata de unitate. Prin denumirea ciclului, ca si a primei poezii, se incearca o analogie la
"florile de gheata", a caror estetica sugereaza lumina, ordine, rationalitate, simt geometric; oximoronul de ecou baudelairian "Flori de mucigai" se constituie astfel in opozitie cu cele de gheata, asociindu-se cu intunericul, umezeala, dezordinea, diformul, irationalitatea, insa evidentiind si creatia infaptuita intr-o stare de singuratate si claustrare. Imaginea derutanta, contradictorie sugereaza de fapt o lume a valorilor alterate, pervertite. Este lumea inchisorii in care viata este reprimata, mortificata, pentru a ispasi ceea ce oamenii considera a fi o crima. Scrijelirea peretelui cu unghia reprezinta o conditie materiala, deci total improprie actului de creatie, acesta realizandu-se cu truda si durere. Absenta harului divin este afirmata insistent, prin repetarea negatiei intr-o enumeratie, al carei rost este de a situa sub accent fondul omenesc al actului poetic, act care s-ar fi produs:
"Pe intuneric, in singuratate,
Cu puterile neajutorate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat imprejurul
Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan."
Amintind ajutoarele fabuloase ale evanghelistilor, Arghezi isi situeaza versurile intr-o opozitie semnificativa, adjudecandu-le un regim "minor" in raport cu scrierile evanghelistilor, exemplu, prin excelenta, al unui regim "major" legat de o consemnare a absolutului. "Stihurile fara an" releva disperare, evocand latura instinctuala a fiintei, nevoia de viata, dorinta de anulare a propriei fiinte. Mai mult decat atat, versurile sale "de acum" inregistreaza impresii stimulate de un real al vietii pe care, chiar daca il percepe, fibra angelica a fiintei noastre este incapabila sa le exprime, rostul de a e exprima revenindu-I fibrei demonice din noi. "Unghia ingereasca" este "tocita", epuizata sau nimicita de efort si, in cele din urma, retrasa, ascunsa, de nerecunoscut, astfel incat sarcina scrierii, deci a exprimarii, a comunicarii, este preluata de "unghiile de la mana stanga", mana care, in conformitate cu un stravechi simbolism, este asociata maleficului,
demonicului.
"Ca si baudelairienele "flori ale raului", "florile de mucigai" isi afla punctul de sprijin in asa numita estetica a uratului, care, inca din secolul trecut, a facut obiectul unui cunoscut tratat: K. Rosenkranz, "Estetica uratului", 1853. Incepand cu Rosenkranz, a fost semnalata expresivitatea socanta, fascinanta chiar, a uratului ca modalitate de avertizare asupra imperfectiunilor vietii si, totodata, generoasa sursa de efecte estetice ivite din sentimentul de repulsie, de aversiune sau de oroare. In modul arghezian de intelegere a lucrurilor, uratul devine o forma de polarizare a contradictiilor definitorii pentru conditia umana, chiar in ipostaza sa regresiva pe care o figureaza cel intemnitat. " [2]
Inchisoarea, in prezentarea lui Arghezi, se aseamana unui fragment al infernului dantesc in care, simbolic, omul este asociat viermelui. Sugestiv, locul de claustrare este redus la cateva componente: frig, lanturi, zabrele, sobolani, umezeala, intuneric. In poezia "Galere", acelasi univers este infatisat din perspectiva puscariasilor, "o schiopatare de vulturi cazuti din stele". Aici se identifica dorinta de mantuire prin unele referiri mitice si biblice, prizonierii urcand o "Golgota seasa", oximoron metaforic ce defineste nevoia de iertare a pacatelor fata de o fiinta suprema:
"O rastignire fara cruci si fara schele,
O Golgota seasa, fara altare.
Pasul strans langa pas
Merge-mpiedicat, ca un compas.
Si palmele, unite cu ciocanul, catusa si pila,
Parca se roaga, cu de-a sila."
Totusi, in acest cadru al ororilor si al suferintelor, frumosul nu este complet absent. Dimpotriva, in regim de obsesie pentru cei claustrati, erupe in teritoriul acesta impropriu, suprimandu-l, atunci cand osanditul reuseste sa-I opuna o realitate interioara mult mai puternica. Frumusetea, de care cel socotit vinovat a fost indepartat cu scop punitiv, poate fi recuperata prin vis sau amintire, situatie pe care o ilustreaza poeme ca "Rada" sau "Tinca", in care este evocata intr-o maniera naturalista o frumusete de mahala, ucisa de Nastase, care zace acum in inchisoare. Mai mult chiar,
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles