Flora si vegetatia unor masive muntoase din Romania

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.00

nivel: Facultate

Constituția geologică variată a Munților Rodnei a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat, cu creste ascuțite, pereți abrupți, văi adânci, suprafețe etajate și diferite forme structurale.

Glaciațiunile cuaternare au contribuit în mod substanțial la evoluția reliefului, influențele lor fiind mai evidente pe versantul nordic (maramureșean), foarte abrupt, care este pres[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Flora si vegetatia unor masive muntoase din Romania

Constituția geologică variată a Munților Rodnei a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat, cu creste ascuțite, pereți abrupți, văi adânci, suprafețe etajate și diferite forme structurale.

Glaciațiunile cuaternare au contribuit în mod substanțial la evoluția reliefului, influențele lor fiind mai evidente pe versantul nordic (maramureșean), foarte abrupt, care este presărat cu numeroase circuri glaciare, de unde izvorăsc cele mai multe dintre pâraiele masivului. Versantul sudic adăpostește puține urme glaciare, reprezentate prin câteva circuri suspendate, cu extindere redusă, acoperite de pășuni, unde iarna se acumulează însemnate cantități de zăpadă, care după topire se transformă în "ochiuri de apă".

Zona de creastă este înconjurată de formațiuni periglaciare, printre care mai importante din punct de vedere al vegetației sunt depozitele de grohotiș. Rețeaua hidrografică este bogată, de aici izvorând o serie de râuri care înconjoară masivul: Someșul Mare, Iza, Vișeul, Bistrița Aurie. Lacurile, în număr de 23, sunt în majoritate de origine glaciară, cu suprafețe mici (sub 1 ha), puțin adânci (până la 5 m), cu ape oligominerale (până la 45 mg/l).

Poziția geografică, orientarea culmii principale pe direcția est-vest, ca și masivitatea, situează Munții Rodnei în zona cu climat continental-moderat, supus influențelor nord-atlantice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între -1,5 C în cele mai înalte zone și 6-7 C la baza masivului, valorile fiind cu aprox. 1 C mai scăzute pe versantul nordic față de cel sudic.

Frecvența mare a maselor de aer umed și a fronturilor atlantice au un rol important în dezvoltarea și distribuția norilor, determinând o nebulozitate medie anuală de 6-7/10, mai ridicată pe versantul sud-vestic comparativ cu cel nord-estic. Precipitațiile atmosferice au o repartizare locală neuniformă, în funcție de expoziție și altitudine.

Expoziția masivului față de circulația vestică determină căderea unor cantități de precipitații mai ridicate comparativ cu alte masive din țară, astfel pe versanții vestici și sud-vestici, în etajul alpin cantitatea de precipitații poate depăși 1400 mm/an.

La baza masivului se întind pădurile de fag (Fagus silvatica), care pe văile umbrite coboară până la 500 m (ocazional 300 m altitudine), în partea inferioară având loc infiltrarea carpenului (Carpinus betulus) și a gorunului (Quercus petrea). Pajiștile din acest etaj sunt edificate de iarba câmpului (Agrostis tenuis), alături de care apar în parte inferioară pieptănarița (Cynosurus cristatus) și păiușul (Festuca pratensis), iar în partea superioară coboară păiușul roșu (Festuca rubra).

Subetajul montan superior (1100-1500 m) este individualizat prin prezența pădurilor boreale pure de molid, răspândite pe toată întinderea masivului. În zonele despădurite din acest subetaj se întâlnesc, în funcție de factorii pedoecologici, fie pajiști mezotrofe edificate de iarba câmpului (Agrostis tenuis) și păiuș roșu (Festuca rubra), fie pajiști mezooligotrofe edificate de Festuca nigricans, alături de care apare ca specie caracteristică luceafărul (Scorzonera rosea).

Etajul subalpin începe să se contureze începând de la 1500-1550 m, odată cu apariția molidișurilor de limită, pentru ca de la 1650 m să devină dominante tufărișurile de jneapăn (Pinus mugo). Și aici, ca în toate masivele din România, mari suprafețe de tufărișuri subalpine au fost distruse în scopul extinderii suprafețelor cu pășuni, astfel încât în prezent aceste tufărișuri au rămas compacte numai în zona rezervației Pietrosul Mare.

Pâlcuri mari de jnepenișuri s-au mai păstrat însă pe toți versanții abrupți ai văilor intramontane, în căldările glaciare și pe unele vârfuri unde defrișarea a fost mai dificilă și terenul este impropriu pășunatului. Aceste pâlcuri constituie mărturia faptului că odinioară tufărișurile de jneapăn acopereau versanții și culnile tuturor vârfurilor din masiv până la 2100 m.

În locul lor s-au instalat ulterior pe versanții mai slab înclinați tufărișuri de afin (Vaccinium myrtillus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), alături de care apar plante ierboase înalte: Calamagrostis villosa, Hypericum maculatum, Scorzonera rosea și Deschampsia caespitosa în locurile plane, cu umiditate ridicată, iar pe crestele și șeile vârfurilor înalte s-au instalat comunități alpine, formate din Oreochloa disticha, Potentilla ternata, Festuca airioides, F. nigrescens.

Acestea edifică pajiști compacte cu o mare extindere, care prin sustragerea de la pășunat pot evolua spre fitocenoze semiarbustive ale asociației Vaccinio-Rhododendretum. Pe vârfurile expuse în permanență vânturilor se întâlnesc pajiști edificate de Juncus trifidus, în habitatele cu expoziție nordice apare codominantă Oreochloa disticha. Dacă la altitudini mari aceste pajiști reprezintă pentru condițiile pedoclimatice ale Munților Rodnei vegetația climax, extinderea lor subrecentă la altitudini mai mici se datorează în principal factorului antropic, prin defrișarea unor mari suprafețe de jnepenișuri și pășunarea intensivă a acestor terenuri.

Un argument în favoarea originii secundare a acestor pajiști o constituie prezența unor specii tipice pentru jnepenișuri, cum ar fi pristeniorul (Homogyne alpina), degetăruțul (Soldanella hungarica ssp. major), afinul (Vaccinium myrtillus) și merișorul (V. vitis-idaea) și bujorul de munte (Rhodendron kotschyi), care se mențin constant în compoziția floristică a comunităților edificate de Juncus trifidus din etajul subalpin.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles