Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.60

nivel: Liceu

Referat despre Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
In lirica eminesciana este cultivat cu precadere elementul feminine - principiul cunoasterii afective, in contrast cu elementul masculine - principiul cunoasterii spirituale. Feminitatea cuprinde tot Cosmosul: elemente terestre (valea, padurea), vegetale (floarea, trestia), acvatice (apa, balta), cosmice (luna, steaua, seara, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac

Referat despre Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
In lirica eminesciana este cultivat cu precadere elementul feminine - principiul cunoasterii afective, in contrast cu elementul masculine - principiul cunoasterii spirituale. Feminitatea cuprinde tot Cosmosul: elemente terestre (valea, padurea), vegetale (floarea, trestia), acvatice (apa, balta), cosmice (luna, steaua, seara, noaptea); elementele masculine sunt: izvorul, codrul si muntele.

In planul reprezentarii, poezia eminesciana adduce antropomorfismul (personificarea elementelor naturii); femininul apare ca principiu protector, generator de viata, cu functia de mama, de iubita, logodnica, mireasa; eul poetic este simbolul principiului masculin.
Elementele naturii sunt si ele purtatoare de eros (glasul apei are inflexiuni feminine de voluptate).

Imaginarul poetic este un spatiu al naturii erotizate; cele doua sentimente - al naturii si al iubirii, se contopesc. Contemplarea si visarea in intimitatea naturii duc insa la melancolie pentru ca trezesc fiorul metafizic al infinitului si al misterului universal.

Spatiul scenariilor cuprinde trei sfere: acvaticul, terestrul si cosmicul. Stelele produc o muzica invaluitoare; atributul privirii astrale echivaleaza cu cel al ingerilor; frecvent, apare simbolul iubita - stea - inger. Luna este pusa in legatura cu anima poetului; ea poate fi simbolul timpului; adesea, este personificata in regina, stapana, iubita.

Perechea de indragostiti isi traieste reverie intr-un spatiu silverstru si rustic, arhaic si izolat; el pare un eden al erosului. Formele spatiului terestru alcatuiesc un cadru ascensional in sensul ca aspira la contopirea cu infinitul cosmic. Despartirea cuplului implica insa un spatiu regresiv, inghetat. Atunci, iubirea este retraita imaginar cu o imensa suferinta a absentei iubitei.

Dinamica apropierii prin iubire atinge punctual dramatic in constatarea ca iubirea absoluta este o imposibilitate mereu dorita in viata concreta, dar posibila numai in vis.

Poezia "Floare albastra" publicata in 1873 in revista Convorbiri literare poate fi considerate reprezentativa pentru viziunea eminesciana asupra naturii si a iubirii.

Poezia se constituie ca un dialog intre doua voci lirice (mastile eului liric), fiind alcatuita din cinci fragmente:
1) primele trei strofe contin un monolog al instantei feminine adresat instantei masculine (omul de geniu); strofa a patra este un comentariu al eului liric fata de vorbele fetei;
3) strofele V - XII contin scenariul unei povesti de iubire imaginate; 4) strofa XIII este un alt comentariu al eului liric; 5) ultima strofa este un adaos tarziu la comentariile din strofele IV si XIII.

Titlul aminteste de un motiv romantic intalnit si la Novalis si Leopardi, culoarea albstra sugerand setea de cunoastere si nostalgia infinitului. La Eminescu se pastreaza si aceste sensuri, dar se adauga si altele: floarea albastra este o metafora pentru cunoasterea afectiva, dionisiaca asupra lumii, avand la baza principiul feminin.

Primele trei strofe - un monolog al iubitei cu caracter adresativ - contin reprosul acestuia adus atitudinii de detasare a barbatului fata de manifestarile vietii cotidiene: "Iar te-ai cufundat in stele si in nori si-n ceruri nalte?". Prin metafore plastice este sugerat spatial spiritului in aspiratia lui spre cunoastere: de la elementele genezei ("intunecata mare") pana la timpul istoric ("piramidele-nvechite"). Termeni precum: "ceruri inalte", "campii Asire", "intunecata mare" sugereaza "departele" spre care aspira omul de geniu.

Strofa a patra contine un comentariu nostalgic al eului liric fata de spusele iubitei si fata de propria lui atitudine de atunci: "eu am ras, n-am zis nimica"; tacerea aceasta traduce imposibilitatea iesirii sale de sub imperiul abstract al ideilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.