Finalitatile educatiei

3x puncte

categorie: Management

nota: 8.19

nivel: Facultate

Acesta din urmă este rigid... este un ordin dictat din exterior pentru a face un anumit lucru... Acestea sunt răspunzătoare pentru... caracterul mecanic și servil al muncii profesorului și elevului" (Dewey, 1990, p. 160). Pedagogul american sugerează unele criterii de pertinență ale finalităților educaționale :

a. obiectivul propus trebuie să depășească toate condițiile existente, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Finalitatile educatiei

Acesta din urmă este rigid... este un ordin dictat din exterior pentru a face un anumit lucru... Acestea sunt răspunzătoare pentru... caracterul mecanic și servil al muncii profesorului și elevului" (Dewey, 1990, p. 160). Pedagogul american sugerează unele criterii de pertinență ale finalităților educaționale :

a. obiectivul propus trebuie să depășească toate condițiile existente, să fie reformulat în consens cu resursele și dificultățile educaționale ;
b. obiectivul are un caracter schematic și provizoriu ; întruparea în act îi relevă autentica valoare;
c. obiectivul este un „diriguitor" al activității, un polarizator al ei către ținta avută în vedere; rezultatul final este semnul reușitei activității (Dewey, 1990, pp.153-155).

In același timp, sunt formulate și o serie de cerințe de ordin practic :
• un obiectiv educativ se cere a fi fundamentat pe activitățile și nevoile intrinseci ale educaților;
• un obiectiv trebuie să permită o „traducere" în metode, care să faciliteze cooperarea dintre toți factorii educativi;
• finalitățile nu sunt generale și ultime; obiectivele vor suporta contextualizări și adecvări la trebuințele imediate (Dewey, 1990, pp. 157-160).

Ideea conform căreia scopurile educației sunt implicite și ascunse o întâlnim și la Olivier Reboul, care, în ciuda evidențelor, vorbește despre dimensiunea „inconștientă" a finalităților educației; luăm cunoștință de importanța lor atunci când ele nu se realizează sau sunt realizate insuficient (1984, p. 141). Finalitatea se „descoperă" în măsura în care aceasta nu se realizează.

Avem de-a face cu o teleologie întoarsă pe dos: ne dăm seama de ceea ce trebuia făcut când nu am făcut!Exigențele de ordin axiologic vor ghida orice încercare de a institui și de a trasa finalitățile educației. Prin finalități se conturează scopul ultim și cel mai înalt al perfecțiunii umane.

Ca atare, în acest context, relaționarea la sistemul de valori este de neconceput. Este știut că în societate pot ființa - simultan - mai multe idealuri valorice, care vizează personalitatea umană. Nu-i mai puțin adevărat că, în anumite circumstanțe, se pot depista diferite incompatibilități și chiar tensiuni în câmpul valoric, privitoare la idealul uman.

Teoria și practica pedagogică trebuie să selecteze și să concentreze acele idealuri valorice cu potențial maxim în propensiunea omului și a umanității pe traiectul plenitudinii și perfecțiunii existențiale. Iar, dacă e să dăm crezare lui Kant, care a înțeles ca nimeni altul funcționalitatea unei idealități (în plan cognitiv, etic și estetic), ar trebui să fim de acord cu principiul pedagogic conform căruia „copiii nu trebuie crescuți după starea de față a neamului omenesc, ci după o stare mai bună, posibilă în viitor, adică a idealului omenirii și a întregii sale meniri" (Kant, 1992, p. 15).

în fond, trebuie să recunoaștem. Odată cu filosoful din Kb'nigsberg - că schița unei teorii asupra educației este un ideal nobil care nu ar vătăma cu nimic atunci când noi nu am fi în stare a-1 realiza. „Un ideal nu este altceva decât concepția unei perfecțiuni care nu s-a întâlnit încă în experiență... Ideea unei educații care să dezvolte în om toate dispozițiile sale naturale este absolut adevărată" (p. 12). Idealurile ne oferă nu numaidecât valori absolute, imuabile, ci și trepte valorice pasibile de a se adecva posibilităților umane, care - unele dintre ele - sunt pe „măsura" omului.

Și, chiar dacă mai rămâne un „rest" ideatic de neatins, nu putem nega funcția practică a imposibilului care „forțează" posibilul să se actualizeze. Educația nu numai că creează o „anti-natură", în sensul că înfrânează impulsurile primare, dar ea are și un caracter „supra-natural", prin aceea că vine să monteze în comportamentul uman prefigurări ale imaginației sale. „într-o lume a supranaturii «suprarealiste», posibilul există, chiar dacă diferă de real.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Management

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles