Filosofia in poeziile lui Eminescu - Scrisoarea I, Glossa, Luceafarul

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.35

nivel: Liceu

Cheile ce pot deschide ușa visului, adică formulele percepției sunt idealurile poetice ale lui Eminescu pe care l-a sintetizat genial în nuvela Sărmanul Dionis. Proiectându-l pe Dionis în timp (epoca lui Alexandru cel Bun) și în spațiu (călătoria pe lună), Eminescu demonstrează relativitatea celor două coordonate. Ideea vieții ca reprezentare este asemănătoare cu transcendentalismul formelor intui[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Filosofia in poeziile lui Eminescu - Scrisoarea I, Glossa, Luceafarul

Cheile ce pot deschide ușa visului, adică formulele percepției sunt idealurile poetice ale lui Eminescu pe care l-a sintetizat genial în nuvela Sărmanul Dionis. Proiectându-l pe Dionis în timp (epoca lui Alexandru cel Bun) și în spațiu (călătoria pe lună), Eminescu demonstrează relativitatea celor două coordonate. Ideea vieții ca reprezentare este asemănătoare cu transcendentalismul formelor intuiției lui Kant. Eminescu a tradus Critica rațiunii pure, aflându-se, deci, și sub influență kantiană. Potrivit acestei concepții, nimic nu există cu adevărat, totul nu este altceva decât o proiecție interioară a simțurilor omului. “Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe, / E un adânc asemene/ Uitării celei oarbe” (Luceafărul).

Încercarea de separare a lucrului în sine de reprezentare trebuie făcută la nivelul subiectului cunoscător. Lucrul în sine al ființei este de fapt voința. Potrivit lui Schopenhauer, voința de a trăi este cauza existenței lumii, luând în poezia lui Eminescu forma “dorului nemărginit”. “Și în roiuri luminoase, izvorând din infinit, / Sunt atrase în viața de un dor nemărginit…”, “La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, / Pe când totul era lipsă de viață si voință …” (Scrisoarea I).

În accepție schopenhaueriană, “voința de a trăi”, se manifestă într-un prezent etern, singura cale de vindecare a fricii de moarte. Manifestarea prezentului etern determină feeria iluzorie a trecutului și a viitorului. Comparația cu soarele, care doar apunând într-o lume răsare în alta, este preluată din filosofia lui Schopenhauer și sugerează continuitatea prezentului etern chiar și după moartea omului ca individ. “Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe, / Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nvețe; / Tot ce-a fost și o să fie/ În prezent le-avem pe toate, / Dar de-a lor zădărnicie/ Te întreabă și socoate” (Glossă).

Durerea, ca esență a vieții, e determinată de “voința de a trăi”. Există o proporționalitate directă între sensibilitate și durere. Cu cât sensibilitatea e mai mare, cu atât durerea e mai mare. Neputând fi evitată, suferința trebuie înfruntată, iar cugetarea filozofică este izvorul acestei puteri stoice. Resemnarea își are originea în filosofia antică, grecii comparând viața cu o piesă de teatru, în acare soarta fiecărui om reprezintă de fapt un rol atribuit de o putere superioară. Omului nu-i revine decât misiunea de a juca, cât mai bine, acest rol. Ideea apare și în viziune eminesciană.

“Privitor ca la teatru/ Tu în lume să te-nchipui:/ Joace unul și pe patru, / Totuși tu ghici-vei chipu-i, / Și de plânge, de se ceartă, / Tu în colț petreci în tine/ Și-nțelegi din a lor artă/ Ce e rău și ce e bine” (Glossă). Stoicismul schopenhauerian se regăsește exprimat în ultima strofă a poemului Luceafărul a cărui concluzie ar putea fi: “Datoria unui om singur este să fie și mai singur” (Cioran). Luceafărul – “floarea supremă și cea mai pură a acestei tendințe” (T. Vianu) – este construit de fapt pe ideea lui Schopenhauer potrivit căreia geniul nu poate atinge fericirea pe pământ. Eminescu însuși explică: “Geniul (n. n.) nu are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-a părut că soarta Luceafărului din poveste seamănă mai mult cu soarta geniului pe pământ și i-am dat acest înțeles alegoric.”

Eminescu a preluat ideile lui Schopenhauer și în ceea ce privește estetica poeziei. Forma sa perfectă se datorează credinței că: “Ritmul și rima sunt două elemente auxiliare ale poeziei. Ele sunt un mijloc de a pune stăpânire pe atenția noastră, căci astfel urmărim povestea cu o mai mare plăcere; în plus, creează în noi o stare de spirit eliberată de orice constrângere, anterioară oricărei judecăți și care ne determină să încuviințăm ceea ce ni se recită; povestea câtigă o anumită putere emfatică și persuasivă, independentă de principiile oricărei rațiuni. Poezia este pentru filosofie ceea ce este experiența pentru știința empirică: poezia vrea să ne facă să sesizăm ideile platoniciene ale ființelor prin mijlocirea detaliului și prin exemple, în timp ce filosofia vrea să ne învețe să recunoaștem aici, în ansamblul său și în generalitatea sa, esența intimă a lucrurilor, așa cum se exprimă ea în ele. Poezia are caracterul tinereții, iar filosofia pe cel al vieții mature.”

Ideile filosofice schopenhaueriene au avut o covârșitoare importanță pentru opera eminesciană, dar acestea nu coboară întru nimic originalitatea poetului, care trebuie căutată numai în adevărul și energia lirismului cu care a însuflețit diverse gânduri abstracte.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles