Fericirea si moralitatea

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.00

nivel: Facultate

Lucrurile pe care le dorim sunt infinite, dar noi le dorim numai sub aspectul binelui, le consideram bune pentru noi si ca facand parte din binele nostru complet.
Aquino defineste binele uman ca fiind o pluralitate de virtuti, preluad de la Aristotel definitia virtutii ca fiind ceea ce il face bun pe cel care o poseda si al carei efect sunt actiunile bune.
Caracteristica umana, prin [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fericirea si moralitatea

Lucrurile pe care le dorim sunt infinite, dar noi le dorim numai sub aspectul binelui, le consideram bune pentru noi si ca facand parte din binele nostru complet.
Aquino defineste binele uman ca fiind o pluralitate de virtuti, preluad de la Aristotel definitia virtutii ca fiind ceea ce il face bun pe cel care o poseda si al carei efect sunt actiunile bune.
Caracteristica umana, prin excelenta, este virtutea. Aceasta asigura o iubire a binelui, drept care implica vointa-binele fiind obiectul, iar iubirea actul vointei.

Virtutile sunt cele care determina omul sa actioneze conform binelui. Exista doua principii care ghideaza actiunea umana: intelectul si dorinta. Daca actiunea este conforma intelectului, ea devine o virtute intelectuala, iar daca este determinata de dorinta, este o virtute morala (Cambride Companion to Aquinas, cap.7, “Ethics”, R.McInerny, pg. 203). Virtutile intelectuale nu pot fi considerat virtuti in adevaratul sens al cuvantului, doarece pot fi folosite si in mod pozitiv, dar si in mod negativ.

Aquino deosebeste intre doua tipuri de virtuti: virtuti obtinute in mod natural (cu care ne-am nascut) si virtuti obtinute pe parcursul vietii. Cele naturale au un rol mai putin important deoarece ele sunt imperfecte. Cele obtinute de-a lungul vietii pot fi pierdute printr-o serie de actiuni negative, dar virtutile morale date de Dumnezeu pot fi distruse cu o singura actiune negativa.

Virtutile acumulate pe parcursul vietii sunt obtinute in mod natural si numarul lor poate fi crescut in mod natural, dar cele date de Dumnezeu pot fi marite numai de catre Acesta.

Pentru ca o fiinta umana sa fie buna, ea are nevoie de o serie de virtuti morale si intelectuale-pentru a fi bun din punct de vedere moral, ai nevoie de virtuti morale care isi au originea intr-o virtute intelectuala, numita de Aquino prudenta.

Augustin afirma ca si paganii pot dobandi o serie de virtuti, numite “virtuti civice”,dar acestea sunt doar niste virtuti de mana a doua, filosoful clasificandu-le mai degraba drept vicii.Aquino distinge intre actiuni interne si externe, dar si intre ceea ce este intentionat si ceea ce se executa. In ceea ce priveste intentia, ratiunea incepe cu scopul si cauta mijloacele pentru a il atinge, iar in ceea ce priveste executarea, procesul este exact invers.

Actiunile din perspectiva intentiei au in vedere un final, iar primul act al vointei are in vedere ceea ce mintea vede ca fiind bun. Cele trei acte ale vointei (volitia, satisfactia si intentia) fac parte din intentionalitate. Aceste trei acte se pot corela cu acordul, alegerea si folosul.

In ceea ce priveste principiile discursului moral, acestea sunt numite legea naturala. Termenul de lege se refera la binele general pe care il are in vedere conducatorul unei comunitati. Echivalentul pricipiului non-contradictiei in ordinea morala este “Dumnezeu trebuie cautat si gasit, iar raul evitat” Ordinea morala consta in cautarea obiectelor ce tin de inclinatiile noastre naturale. Prin urmare, legea naturala este o teorie a rationarii morale.

Daca presupunem moralitatea independenta de vointa lui Dumnezeu, cunoasterea vointei divine este in cel mai bun caz redundanta. Daca sustinem ca moralitatea se afla in poruncile lui Dumnezeu, relevata intr-o anumita religie, aceste porunci vor trebui crezute pe cuvant, filosofia morala neavand niciun rol. Pe de alta parte, daca intelegerea filosofica duce la formularea unei teorii morale, credinta religioasa nu va mai avea nici un rol in acest demers (a doua varianta este cea adoptata de filosofia moderna).

Fericirea umana, in viziunea lui Aquino, este imperfecta realizare a notiunii de scop ultim-aici filosoful (spre deosebire de Augustin) distinge intre o realizare perfecta si o realizare imperfecta a scopului ultim. Fericirea imperfecta este singura care poate fi atinsa de catre om in timpul vietii, cu ajutorul unor resure naturale; cea perfecta poate fi atinsa doar in viata care precede moarte, prin gratia divina, deoarece aceasta depaseste intelectul si vointa umana.

Dumnezeu a inzestrat omul cu liber arbitru, prin care omul se poate intoarce catre Dumnezeu care il va ajuta sa obtina fericirea perfecta.
Aquino deosebeste intre trei tipuri de bunuri: externe, ale corpului si ale sufletului. Fericirea consta in bunuri ale sufletului, conform opiniei filosofului. Pe de alta parte, se poate considera ca bunurile sufletului participa la incercarea noastra de a obtine fericirea, si de aici fercirea fiind ca ceva ce apartine sufletului, un bun care tine de acesta, o perfectiune a sufletului.

Fericirea nu izvoraste nici din bunuri ale vointei (vointa tinde spre ceva ce inca nu are), ale dorintei (dorim ceea ce nu aveam) si nici din iubirea unor bunuri pe care le putem avea (iubirea devenind perfecta) sau nu (iubirea fiind imperfecta).

Fericirea nu consta nici din placeri ale corpului deoarece acestea pot fi atinse atat de oameni, cat si de animale, dar animalele nu pot fi fericite. Ea nu poate consta nici din onoruri, glorie sau bogatii (si omul rau poate beneficia de onoruri si de glorie, iar bogatiile nu au aceeasi valoare ca omul).

Conform lui Augustin, este nedemn ca virtutile sa serveasca gloria si placerile (cel care glorifica un om, se glorifica tot pe sine insusi). Tot din perspectiva lui Aquino, fericirea nu isi are originea nici in putere (puterea este asupra altuia-ad alterum, dar un bun nu este asupra altuia) sau in actiuni ale virtutilor morale (bunul virtutilor morale este ceva ce ratiunea stabileste in afara ei, iar virtutea morala nu poate fi lucrul cel mai bun din om, care este fericirea). Prin urmare, fericirea finala a omului, in viziunea lui Aquino, consta in contemplarea lui Dumnezeu, contemplare ce se realizeaza cu ajutorul intelepciunii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles