Fasolea (semivolubila)

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.90

nivel: Liceu


Importanţa fasolei constă în marea valoare alimentară a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 - 28%) şi vitamine foarte nutritive şi foarte ieftin. Tulpinile de fasole rămase după treierat (vrejii), împreună cu păstăile, sunt de asemenea bogate în proteine şi reprezintă un bun furaj mai ales pentru oi.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fasolea (semivolubila)


Importanţa fasolei constă în marea valoare alimentară a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 - 28%) şi vitamine foarte nutritive şi foarte ieftin. Tulpinile de fasole rămase după treierat (vrejii), împreună cu păstăile, sunt de asemenea bogate în proteine şi reprezintă un bun furaj mai ales pentru oi.
În ţara noastră suprafeţele cultivate cu fasole în cultură pură a crescut mult în ultimii ani. În plus, pe suprafeţe însemnate, fasolea se cultivă şi intercalat, printre porumb.

Soiuri

Soiurile cultivate în ţara noastră, fac parte din specia de fasole comună (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioadă scurtă de vegetaţie (75 - 100 zile) şi sunt cu seminţe albe. După modul de creştere a plantei, soiurile se prezintă sub două forme:
- cu tulpina scundă (30 - 40 cm) şi dreaptă cunoscute şi sub numele de soiuri de ,,fasole oloagă";
- cu tulpină mai înaltă (50 - 70 cm), semivolubilă.
Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate în tabloul:









Soiul şi originea Tulpina MMB (g) Perioada de vegetaţie (zile) Zonele de cultură
Soiuri autohtone Ardeleana Oloagă 150 - 200 96 - 120 Transilvania şi Vestul Ţării
Fundulea 332 Oloagă 260 - 310 75 - 80 S şi S-E Ţării numai în cultură succesivă
Avans Semivolubilă 280 - 370 79 - 97 Silvostepa Munteniei şi zona colinară din Oltenia
Cealâ din Dobrogea Semivolubilă 300 - 350 80 - 115 Dobrogea şi Câmpia Dunării
Orizont Semivolubilă 260 - 330 75 - 95 S şi V Ţării, Transilvania
Premial Semivolubilă 300 - 380 81 - 93 Zonele de deal din Oltenia, Muntenia şi Moldova
Progres Semivolubilă 160 - 200 75 - 96 Toate zonele. Cultură succesivă
Soiuri străine Gratiot (S.U.A.) Oloagă 160 - 190 79 - 87 Moldova, Banat şi cultură succesivă
Magna (Cheoslovacia) Oloagă 340 - 380 79 - 86 Moldova
Bistrenski (Bulgaria) Semivolubilă 280 - 320 80 - 100 Câmpia de Vest, S Ţării şi Moldova
Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.) Semivolubilă 230 - 300 75 - 95 S Ţării
Cerinţe faţă de climă şi sol
Clima

Fasolea este o plantă iubitoare de căldură. Seminţele germinează la temperatura de 8 - 10 C, iar în timpul vegetaţiei necesită o temperatură de 20 - 25 C. Temperaturile joase întârzie creşterea şi dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales în perioada înfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.
În ce priveşte umiditatea fasolea rezistă relativ bine la secetă, în special în prima parte a vegetaţiei. Are însă nevoie de umiditate moderată, în special de umiditate atmosferică, în timpul fecundării florilor şi a formării boabelor.
Din această cauză în Sudul ţării, fasolea dă rezultate foarte bune cât se cultivă intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multă este însă dăunătoare, favorând apariţia bolilor.
Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textură mijlocie (lutoase, lut - nisipoase), fertile, cu reacţie neutră (pH - ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

Zonele de cultură

În ţara noastră fasolea găseşte condiţii foarte favorabile, în Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei, mai ales pe văile principalelor râuri. În restul ţării fasolea poate fi cultivată în condiţii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

Rotaţia

Fasolea este, în general, puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare. Cele mai bune rezultate le dă însă când urmează după culturile care părăsesc terenul mai devreme şi dau posibilitatea ca, prin lucrările de pregătire, să se acumuleze cât mai multă umiditate în sol (cerealele păioase şi culturile prăşitoare timpuri).
Nu sunt indicate ca plantele premergătoare pentru fasolea culturile de leguminoase în general de floarea soarelui, rapiţă sau în întrucât acestea pot favoriza răspândirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici după porumbul tratat cu erbicide triazinice. Deşi fasolea merge uneori bine şi după ea însăşi, pentru a se preveni răspândirea bolilor specifice, se recomandă să nu revină pe acelaşi teren decât după o perioadă de cel puţin 4 ani.
Fiind în acelaşi timp leguminoasă şi prăşitoare şi racoltându-se destul de timpuriu, fasolea este o bună premergătoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamnă.

Fertilizarea

Fasolea, ca şi alte leguminoase pentru boabe, reacţionează mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca îngrăşăminte. Dintre îngrăşămintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odată cu arătura în doze de 30 - 60 kilograme substanţă activă la hectar
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles