Faptele de concurenta neloiala

3x puncte

categorie: Economie

nota: 8.50

nivel: Facultate

În mod tradițional doctrina distinge între dezorganizarea întreprinderii concurente și dezorganizarea pieței. Dezorganizarea pieței aduce atingere nu numai unei anumite întreprinderi concurente, ci ansamblului concurenților care fabrica sau distribuie un produs.

Se include în această categorie de fapte diverse practice restrictive, în principal practicarea unor prețuri anormal de j[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Faptele de concurenta neloiala

În mod tradițional doctrina distinge între dezorganizarea întreprinderii concurente și dezorganizarea pieței. Dezorganizarea pieței aduce atingere nu numai unei anumite întreprinderi concurente, ci ansamblului concurenților care fabrica sau distribuie un produs.

Se include în această categorie de fapte diverse practice restrictive, în principal practicarea unor prețuri anormal de joase, în scopul eliminării concurenței. Acest tip de comportament este specific competitorilor de mare anvergură și poarta denumirea de abuz de poziție dominant, eventual de abuz de dependență economică.7
În scopul atingerii acestui rezultat, al dezorganizării întreprinderii rivale, se pot utilize metode diferite și deosebit de păgubitoare.
Una dintre metodele de săvârșire este spionajul economic spontan la care se referă art. 4 lit.d din Legea 11/1991 și care consta în “ dezvăluirea de către salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia și exploatarea acestor informații de către comerciantul agresiv” sau spionajul economic provocat prevazut de art. 4, lit f din Legea 11/1991 constând în “ oferirea, promiterea sau acordarea nemijlocită sau mijlocit, de daruri sau alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantului acestuia pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale industriale, în scopul de a-i cunoaște sau folosi clentela sa sau pentru a obține orice alt folos pentru sine sau pentru altă persoană, în dauna unui comerciant”. Așadar spionajul se poate realiza prin divulgări spontane sau provocate. În primul caz salariatul unui comerciant dezvaluie din proprie inițiativă datele secrete privind activitatea acestuia iar în al doilea caz, agentul economic agresiv, oferă, promite sau acordă- mijlocit sau nemijlocit- daruri sau alte avantaje pentru ca prin purtarea neloială a salariatului sau reprezentanților unui comerciant să poată afla procedeele sale industriale, să cunoască sau să folosească clientela sa sau să obțină orice folos pentru sine ori pentru altă persoană, în dauna concurentului spionat.8
În concepția legii, spionajul economic spontan depașeste limitele unei contravenții și poate îmbrăca forma delictului civil sau chiar a infracțiunii.

Jurisprudența germană a decis că secretul de fabrica sau de comerț este orice fapt legat de întreprindere , cunoscut de un număr restrâns de persoane și destinat să rămână secret pentru că este declarat sau considerat ca atare. Noțiunea de secret nu se confundă cu noutatea brevetului și nici cu tot ce se poate afla fără dificultate sau effort. O altă cale de dezorganizare a întreprinderii rivale constă în coruperea personalului acesteia îndeosebi a celor mai apți și mai experimentați, tehnicieni, manageri, contabili, informaticieni etc. atragandu-I în întreprinderea agentului economic agresiv. Faptul de concurența neloială se poate realiza : a) prin oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant concurentului acestuia ori acceptarea unor asemenea oferte ( art. 4, lit a din lege); b) prin angajarea salariaților unui concurent în scopul dezorganizării activității sale (art. 4 lit. h) ; c) provocarea de concediuriunor salariați ai unui comerciant în scopul înființării unei societăți concurente, care să capteze clienții acelui comerciant ( art.4 lit. h). Se observă că ținta activităților neloiale o constituie în principal clientele adversarului 9. În sfârșit, o altă modalitate de săvârșire a faptei ilicite care atrage dezorganizarea întreprinderii rivale, consta în deturnarea clentelei unui comerciant de catre fostul său salariat sau mandatar prin folosirea legaturilor stabilite cu o clientelă, în cadrul funcției, deținute anterior de comerciantul vătămat (art. 4 lit g. din lege).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles