Fantasticul - La tiganci

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.82

nivel: Liceu

Fantasticul cuprinde cea ce este propriu închipuirii, ireal, himeric, incredibil. În literatură, acesta concurează cu realul, alternând cu el sau încercând să-l înlocuiască. Literatura fantastică este un tip modern de literarură narativă, recunoscută ca specie literară abia din sec XIX.

Proza fantastică se car prin existența a două planuri: real și ireal. In planul lumii familiare p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fantasticul - La tiganci

Fantasticul cuprinde cea ce este propriu închipuirii, ireal, himeric, incredibil. În literatură, acesta concurează cu realul, alternând cu el sau încercând să-l înlocuiască. Literatura fantastică este un tip modern de literarură narativă, recunoscută ca specie literară abia din sec XIX.

Proza fantastică se car prin existența a două planuri: real și ireal. In planul lumii familiare pătrunde subit un element misterios, inexplicabil prin legile naturale, care perturbă ordinea firească a realității. La apariția lui, limitele timpului și ale spațiului sunt desființate. Fantasaticul din proza modernă este straniu și tulburător, produce stări de confuzie, de perplexitate, de incertitudine, stârnește neliniștea, spaima personajelor, care se străduiesc să înțeleagă ce se întâmplă. Alături de personaje, cititorul trăiește stări de neliniște și, în fața evenimentului straniu, ezită între o explicație naturală, logică, și una supranaturală. De regulă, nicio explicație nu se dovedește satisfăcătoare, fantasticul modern având caracter problematizant, cu implicații mitice și filozofice. Spre deosebire de finalul închis, previzibil, al narațiunii clasice, finalul narațiunii fantastice, moderne, este ambiguu, deschis.

Nuvela fantastică este o specie epică în proză, cu o construcție riguroasă, angrenând două planuri narative, în care evoluează un personaj aflat în imposibilitatea de a da o explicație întâmplărilor. Nuvela fantastică are o temă, motive, conflict, relații temporale și spațiale specifice.
Proza lui M. Eliade transfigurează artistic noțiuni precum mitul, hierofania (manifestarea sacrului în profan), ieșirea din timp, relația realitate-iluzie. Totodată, în interpretarea operei lui Eliade, esențială este mărturisirea acestuia, conform căreia camuflarea fantasticului în cotidian ete cheia de boltă a scrierilor sale de maturitate.

Nuvela fantastică „La țigănci” (scrisă la Paris, 1959, și publicată în volumul omonim în 1969 la Editura pentru Literatură) marchează începutul unei noi etape în creația literară a lui M. Eliade în descendența fantasticului filosofico-mitic eminescian, fiind considerată o capodoperă a fantasticului românesc.
Dacă în scrierea fantastică, întâmplările sunt relatate de un narator personaj sau martor, pentru a spori credibilitatea, aici, narațiunea la pers III sporește ambiguitatea întâmplărilor. Perspectiva impersoanlă, neimplicată a naratorului este dublată de perspectiva protagonistului, ins obișnuit care trăiește uimirea și teama, stări specifice narațiunii fantastice. Ezitarea între aparența realistă și neobișnuitul/irealul, impus ca o prelungire a realului, aparține cititorului și personajului.

Titlul nuvelei sugerează o hierofanie, loc de manifestare a sacrului ascuns în profan. Locul numit „La țigănci” reprezintă simbolic lumea cealaltă, liberă de contingențele timpului și ale spațiului, în care locuiesc nemuritorii. Este altceva decât „lumea de dincolo”, unde se duc toți după moarte, dar de unde nu se înapoiază nimeni. Intrat pe tărâmul celălalt, spațiul mitic al originilor, Gavrilescu „traversează ca novice, o moarte rituală, inițiatică, diametral opusă morții fizice, naturale: la ieșirea din acest spațiu, el urmează să parcurgă o naștere inițiatică, să capete o nouă personalitate”. Prin corelarea cu titlul, tema nuvelei este aceea a ieșirii din timpul istoric, linear, ireversibil și a trecerii în timpul mitic, circular. Alte teme configurate în text sunt: erosul, logosul, moartea și creația, iar motive literare: labirintul, timpul, memoria, visul.

Nuvela este realizată prin tehnica epicului dublu, narațiunea fiind realizată prin înlănțuirea celor opt episoade, care marchează un număr simetric de intrări și ieșiri sau de treceri ale personajului de la o existență la alta, din planul real în planul ireal: planul real (ep 1), planul ireal (ep 2-4), planul real (ep 5-7), planul real (ep 8). Trecerea personajului de la real (spațiul bucureștean exterior grădinii) la cel ireal (grădina țigăncilor, bordeiul și casa cea mare) redă un itinerariu spiritual: de la profan la sacru, de la viață la moarte. Ca element fantastic se observă desfășurarea gradată, ascendentă a acțiunii nuvelei, aceasta fiind plasată în Bucureștiul interbelic, prezentat ca în amintirile scriitorului: toropit de caniculă; cu tramvai, liceu și grădini umbroase; oameni comunicativi și cârciumă la colțul străzii.

În incipit este descris credibil, cadrul: canicul în Bucureștiul interbelic, surprins prin detalii realiste. Reprezentarea veridică a realității în proza fantastică e dublată de semnificația ei, încât obsesiile călătoriei cu tramvaiul (căldura, pretenția de cultură, condiția de artist ratată pentru un păcat, pierderea iubirii din tinerețe) se vor prelungi în celălalt plan. În final se sugerează ca explicație pentru evenimentele relatate o stare „ca într-un vis”, nuvela având final deschis, păstrând ambiguitatea, condiție a fantasticului.

O altă trăsătură esențială a fantasticului se regăsește în nuvela lui M. Eliade la nivelul reperelor spațio-temporale, ce dispar o dată cu apariția supranaturalului. Momentul venirii țigăncilor este amplasat într-un timp trecut, nedeterminat, mitic: „Au venit demult- spuse vecinul”. Totodată, grădina apare ca un spațiu mitic. Momentul trecerii dincolo, în planul ireal este precedat de o lumină albă, incandescentă, orbitoare; care, împreună cu poarta, semnifică pragul dintre două lumi, trecerea dinspre viață spre moarte, dinspre profan înspre sacru. Discuția despre ceas dintre Gavrilescu și baba așezată la punctul de hotar dintre cele două lumi sugerează altă scurgere temporală la țigănci: „Avem timp. Nu e nici 3.”, zice bătrâna fără grabă. Ceasul care „iar a stat” sugerează că în locul acesta, al pragului, timpul exterior este împletit în jurul unei clipe de grație, ora 3. La țigănci, Gavrilecu va trăi comprimarea temporală, timpul său subiectiv (câteva ore) necorespunzând cu timpul istoric (12 ani). De remarcat este, totodată și elementul comun cu basmul, prezența cifrei 3: suma pe care trebuia să o achite Gavrilescu la intrarea în bordei valorează 3 lecții de pian, fetele pe care trebuia să le ghicească sunt 3, ora când se produc întâmplările ciudate din narațiune e în jur de 3, Gavrilescu călătorește cu tramvaiul de 3 ori pe săptămână.

Personajele poartă semnificații mitologice. Scriitorul combină și reinterpretează vechile mituri, încât personajele nuvelei sunt purtătoare de semnificații multivalente: astfel, baba ar fi Cerberul care păzește intrarea în infern, dar cere vamă, precum Charon luntrașul este identificat cu birjarul care îl va conduce pe Gavrilescu spre „pădure”. Fetele ar putea fi parcele, dar și ursitoarele. Bordeiul are semnificație ambivalentă: în opinia cotidiană, a celor din tramvai, e un loc al plăcerilor, dar sensul revelat prin aventura eroului este transpunerea artistică a mitului labirintului, spațiu sacru al inițierii prin ritualuri ezoterice (ghicitul, cafeaua, hora).
Hildegard și Elsa simbolizează iubirea spirituală și iubirea fizică. De aceea, existența alături de Elsa l-a aruncat în condiția de „modest profesor de pian”. Pierderea lui Hildegard în tinerețe ar putea constitui „păcatul” personajului, iar regăsirea ei în casa cea mare, tot tânără, sugerează regăsirea muzei, a iubirii spirituale, capabilă să-l conducă pe artist spre a-și recupera adevărata condiția: aceea de creator.

Personajul principal, Gavrilescu, este un ins banal, ratat, tipul antieroului din proza modernă. Hazardul îl aruncă în plin mister, pe care îl trăiește fără știre și fără voință. Condiția de artist ratat îi facilitează aventura fantastică și îl transformă în purtător al mesajului nuvelei: renașterea artei prin redescoperirea miturilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles