Fantasmele in actiune - Istoria fantasticului

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.52

nivel: Facultate

Acest aparat este alcatuit din aceeasi substanta - spiritul (pneuma) -din care sint facute stelele si indeplineste functia de prim instrument (proton organon) al sufletului in relatia lui cu trupul. Un astfel de mecanism ofera conditiile necesare intru rezolvarea contradictiei dintre corporal si incorporai: el este atit de subtil, incit se apropie de natura imateriala a sufletului; si totusi este [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Fantasmele in actiune - Istoria fantasticului

Acest aparat este alcatuit din aceeasi substanta - spiritul (pneuma) -din care sint facute stelele si indeplineste functia de prim instrument (proton organon) al sufletului in relatia lui cu trupul. Un astfel de mecanism ofera conditiile necesare intru rezolvarea contradictiei dintre corporal si incorporai: el este atit de subtil, incit se apropie de natura imateriala a sufletului; si totusi este un corp care poate intra ca atare in contact cu lumea sensibila.

Fara aceasta pneuma astrala, sufletul si trupul ar fi complet inconstiente unul fata de altul, oarbe cum sint, fiecare, la domeniul celuilalt. Caci sufletul nu poseda niciAZcum vreo deschidere ontologica ce i-ar ingadui sa priveasca in jos, in vreme ce trupul nu-i decit o forma de organizare a elementelor natuAZrale, o forma ce s-ar dezagrega imediat fara vitalitatea ce-i este asiguAZrata de suflet, in sfirsit, toate activitatile vitale, precum si mobilitatea, sufletul nu le poate transmite trupului decit prin intermediul acelui proton organon, aparatul pneumatic situat in inima.

Pe de alta parte, trupul ii deschide sufletului o fereastra inspre lume prin cele cinci organe de simt, ale caror mesaje sosesc la acelasi dispozitiv cardiac care se ocupa acum de codificarea lor, spre a le face comprehensibile. Sub numele de phantasia sau simt intern, spiritul sideral transforma mesajele celor cinci simturi in fantasme perceptibile sufletului. Caci acesta nu poate 747s1812h sesiza nimic care sa nu fi fost convertit intr-o secventa de fantasme; pe scurt, el nu poate intelege nimic fara fantasme (aneu phantasmatos)2.

in latineste, Wilhelm von Moerbecke, traduAZcatorul lui Aristotel, reda acest pasaj prin: Numquam sine phan-tasmate intelligit anima'. Iar Sfintul Toma il foloseste aproape literal in Summa theologica3, a carei influenta a fost imensa in veacurile urmatoare: Intelligere sine conversione ad phantasmata est (animae) praeter naturam"'. Simtul interior, sensus interior sau simtul comun aristotelic, devenit o notiune indisociabila nu doar de scolastica, ci si de intreaga gindire occidentala pina in secolul al XVIII-lea, isi va Pastra inca toata importanta la Descartes, pentru a aparea, pentru ultima oara, in primele pagini ale Criticii ratiunii pure a lui Kant.

^Sufletul nu intelege niciodata nimic fara fantasme." * ^intelegerea fara recursul la fantasme este (pentru suflet) in afara naturii (sale)."
FANTASMELE IN ACTIUNE.La filozofii veacului al XlX-lea el si-a pierdut deja credibilitatea, transformindu-se intr-o simpla curiozitate limitata la cartile de speciaAZlitate sau rezervata replicilor spirituale, dovada ca nu fusese uitat de tot in mediile intelectuale. Fara a sti ca pentru Aristotel intelectul insusi are caracter de fantasma, este phantasma tis, nu s-ar putea niciodata pricepe semnificatia butadei lui Kierkegaard: "Gindirea pura este o fantasma."

Totul se reduce in fond la o problema de comunicare: sufletul si trupul vorbesc doua limbi nu numai diferite sau chiar incompatibile intre ele, ci inaudibile una alteia. Simtul intern este singurul capabil sa le auda si sa le inteleaga pe amindoua, avind astfel rolul de a traAZduce,-potrivit cu directia mesajului, din una in alta. Dat fiind insa ca vocabulele limbajului sufletesc sint niste fantasme, tot ceea ce ii parvine sufletului dinspre partea trupului - inclusiv limbajul artiAZculat - va trebui transpus intr-o secventa fantastica, in plus - mai trebuie oare spus ? -, sufletul are o intiietate absoluta asupra trupului.

Urmeaza de aici ca si fantasma are intiietate absoluta asupra cuvin-tului, ca ea preceda in acelasi timp articularea si intelegerea oricarui mesaj lingvistic. De unde existenta a doua gramatici distincte, prima cu mult mai putin importanta decit cea de-a doua: o gramatica a limbii vorbite si o gramatica a limbii fantastice. Provenind din suflet si fantastic el insusi in esenta sa, intelectul este singurul care se poate bucura de privilegiul intelegerii gramaticii fantastice.

El va putea alcatui manuale pe aceasta tema si chiar organiza jocuri de fantasme foarte serioase. Dar toate acestea ii vor servi indeosebi la a inteAZlege sufletul si la a-i sonda posibilitatile latente. Aceasta intelegere, care e mai putin o stiinta si mai mult o arta, din pricina abilitatii ce trebuie desfasurata spre a surprinde tainele tinutului prost cunoscut in care calatoreste intelectul, reprezinta postulatul tuturor operaAZtiunilor fantastice din Renastere : crosul, Arta memoriei, alchimia si Cabala practica.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles