Factorul decisiv - inteligenta

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Factorul decisiv - inteligenta

Tabloul innoirii noastre prezinta, intre alte partiAZcularitati, pe aceea a numarului foarte redus de creatii lexicale prin calchiere - derivarea nu era, singura, in masura sa tempereze navala neologismelor. Asa cum remarca Bochmann, factorii lingvistici interni nu pot explica satisfacator fenomenul - observatia este a unui german, sa nu uitam, un vorbitor al unei limbi care a reusit sa dubleze aproape toate neologismele cu propriile creatii49.

Explicatia principala e de natura socio-culturala, considera autorul pe buna dreptate : prin manipulare ideologica, un grup consistent de vorbitori cu acces la noile mijloace de comunicare imprima cuvintelor o coloratura exterioara proprietatilor lingvistice. Acest grup, despre care voi incerca sa scriu in continuare, este inteli-ghentia. Prin actiunea ei, nu se hotaraste doar natura functionala a termenilor social-politici (cum ar fi semul de stratificare "politic"50, despre a carui istoricitate nu e cazul sa mai adaugam detalii; la fel, conditionarea sa ideologica e evidenta), ci si o calitate extralingvistica speciala, in care deslusim una din premisele genului epidictic: conotatia de identificare ideologica.

Intr-adevar, chiar inainte ca toate aceste neologisme sa se structureze intr-o scriitura (in sensul dat de Barthes termenului), ele incep sa functioneze social ca un fel de parola. E inca o parola timida si indistincta, fiindca ea nu vectorizeaza o actiune, nu asigura desfasurarea unui eveniment; ceea ce face insa, si face foarte bine, este sa-i identifice (cu avantaje si riscuri, ca orice trecere prematura din eso- in exoteric) pe agentii potentiali: ea ordoneaza in planul discursului ceea ce nu e decit comunicare, dar pregateste ceea ce urmeaza sa devina comunitate.

E destul sa citim arzurile boieresti ori memoriile de la 1821-1823, proclamatiile ori scrisorile, jurnalele intime ori gazetele: aproape ca putem urmari cum se coaguleaza o scriitura radical deosebita51. Turca, greaca noua, slavismele (cele vechi ori cele noi, rusismele), dar si - lucru semnificativ pentru o forma mentis, asemeni alfabetului de tranzitie52 - neaosisAZmele ori calcurile sint considerate tot mai mult reactionare, raminind marci ale scriiturii reac. Neologismele latino-romanice, in primul rind cele de provenienta franceza, sint considerate progresiste, devenind marci ale discursului novator, ale scriiturii revolutionare.

Spune-mi cum vorbesti, ca sa-ti spun cine esti! Interesant este ca separatia scriiturilor avant la lettre se face chiar in viata cotidiana, unde regasim, transfigurata ca regula mondena, ca marca a identitatii de salon, aceeasi linie de demarcatie : e sic, de bon ton, sa stii frantuzeste ori sa-ti presari limba materna cu frantuzisme ; e penibil, demodat sa mai folosesti grecisme s.c.l. Schimbarea a fost destul de rapida pentru ca revolutionarii de la 1848 sa fi putut imbratisa pe rind ambele mode. Literatura si teatrul primei jumatati de veac XIX documenteaza, prin tipuri comice, aceasta confluenta intre imitatia mondena si ideologie: bonjuristii si frantuzi-tele duc lupta apriga cu tombaterele.

Revenind la un nivel conceptual mai inalt, sa retinem ca, inainte de a-si pune in circulatie cum se cuvine denotatiile, noile vocabule (cind nu apar pur si simplu gresit "intelese") isi manifesta dimensiunile conotative; scriitura impura (ca orice scriitura, in fond) care va folosi aceste vocabule va fi cu necesitate usor manipulabila, va deveni materialul potential al unei limbi de lemn53. Sa vedem in continuare cine ar fi capabil sa construiasca din elementele disparate un text coerent. « mai multe referate din Istorie