Factorii geoecologici din atmosfera

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Factorii geoecologici din atmosfera

Ploaia Acida

Acþiunea corosivã a ploii acide provoacã pagube incomensurabile mediului inconjurãtor.Problema incepe cu producerea dioxidului de sulf ºi a oxizilor de azot produºi prin arderea conbustibilului fosil. Dioxidul de sulf ºi oxizii de azot apa, ºi alte substanþe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat si alti poluanti. Aceºti acizi poluanþi ajung pânã în atmosferã, unde cãlãtoresc, sute de kilometri, ºi, în cele din urmã, se întorc pe pãmânt sub formã de ploaie, zãpadã sau ceaþã.
Urmãri ale ploii acide pot fi observate mai ales în estul Americii de Nord, în Europa, în Japonia, China ºi Sud-Estul Asiei.

2. Formarea Ploii Acide

Procesul care duce la formarea ploii acide începe cu arderea combustibililor fosili. Arderea este o reacþie chimicã în care oxigenul din aer se combinã cu carbon, azot, sulf ºi alte elemente chimice din substanþa care este arsã. Noii compuºi formaþi sunt gaze numite oxizi. Când sulful ºi azotul sunt prezenþi în combustibil, din reacþia lor cu oxigenul rezultã dioxid de sulf ºi diferiþi compuºi de oxid de azot. Oxizii de azot ajung în atmosferã de la mai multe surse, primul loc fiind deþinut de motoarele vehiculelor.

Miscarile Atmosferei

a.) Directia
In descrierea vanturilor a fost directia lor, cum era si firesc intr-o epoca de navigatie cu panze, la poporul de marinari, unde s-a nascut geografia stiintiifica.
Progresul descrierii miscarilor atmosferice n-a fost posibil pana ce n-a avut sub ochii harta de izobare pentru suprafete din ce in ce mai intinse.Ele erau destinate in chipul unor curbe concentrice imprejurul centrelor de mare sau mica presiune.

b.) Intensitatea
Daca directia vanturilor fusese urmata de oarecare masura si empiric, asupra intensitatii nu s-a stiut nimic precis pana in secolul trecut. Abia dupa ce au aparut hartile de izobare s-a facut lumina si cu privire la al doilea caracter insemnat al vanturilor – intensitate. Abia hartile de izobare au inlaturat toate ipostazele eronate cu privire la intensitatea relativa a vantului in diferite sectoare ale unui ciclon sau anticiclon.
In locul simetriei, de la care pornisera cele dintai descrieri ale maselor ciclonate, am ajuns sa vedem ca si ciclonii si anticiclonii sunt de obicei asimetrici. La cicloni, partea cea mai calda e cea anterioara, la anticicloni este partea posterioara.

c.) Ritmul
O intelegere a ritmului general al vanturilor nu putea fi posibila pana ce dinamica atmosferei n-a fost urmarita intr-un orizont mai larg decat cel mediteranean.
Atmosfera cuprinde peste tot o cantitate oarecum de umezeala.

Partile componente ale atmosferei

Atmosfera terestra are o masa de cca. 4,9 * 10 la a 18 kg si este alcatuita in functie de temperatura din mai multe straturi:
- Traposfera ( intre 0 km deasupra muntilor inalti si 7 km in zona polara si
7 km la tropice, partea superioara a fiecarui strat se termina
cu o zona de „pauza”)
- Stratosfera ( intre 7 – 17 pana la 50 km)
- Menosfera ( intre 50 – 80 km)
- Termosfera ( intre 80 si 640 km)
- Exosfera ( intre 500 si 1000km pana la cca. 100.000 km cu trecere la
Spatiul intraplanetar)

Dupa procese fizico - radiologice atmosfera poate fi subimpartita:

1.Ionosfera
2.Magnosfera
3.Ozonsfera
4.Hemosfera

Dupa gradul de amestec a gazelor:

1.Homosfera
2.Homopauza
3.Heterosfera

Dupa starea aerodinamica:

1.Stratul Prandtl
2.Stratul Ekman
3.Stratele Prandtl si Ekman
4.Stratul atmosferic liber.

Clasificarea in atmosfera

In ziua de azi, cu mijloacele de investigatie care ne-au prmis o descriere destul de amanuntita a invelisului gazos, putem afirma ca in atmosfera se pot desparti „blocuri” de aer – macar ca termenul pare impropriu. Ne punem intrebarea, ce este un nor? Este un bloc de atmosfera, pe care il pune in evidenta o mare abundenta a apei in stare gazoasa si astfel da regiunii respective un fel de individualitate in spatiu si o fizionomie destul de precisa uneori. Masele de aer imbinate de multi vapori, au si capatat numiri deosebite. Se clasifica in 4 forme fundamentale:
1.cirrus
2.stratus
3.cumutus
4.nimbus « mai multe referate din Geografie