Exploatarea carbunelui in Romania

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.80

nivel: Facultate

Intre 1830 - 1836 intra in exploatare carbunii din apropiere de Brasov (Codlea si Vulcan), iar din 1839 cei din bazinul Baraolt ( la Capeni din anul 1872).
In 1840 incepe deschiderea minelor din bazinul Petrosani, mai intii la Lonea si in a doua jumatate a secolului al XIX-lea minele de carbune brun din bazinul Almasului (la Ticu si mai tirziu la Surduc), si tot pe atunci cele de ligniti di[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Exploatarea carbunelui in Romania

Intre 1830 - 1836 intra in exploatare carbunii din apropiere de Brasov (Codlea si Vulcan), iar din 1839 cei din bazinul Baraolt ( la Capeni din anul 1872).
In 1840 incepe deschiderea minelor din bazinul Petrosani, mai intii la Lonea si in a doua jumatate a secolului al XIX-lea minele de carbune brun din bazinul Almasului (la Ticu si mai tirziu la Surduc), si tot pe atunci cele de ligniti din Subcarpatii Munteniei.
Cele mai noi zacaminte de carbune inferior, date in exploatare in bazinul lignitifer din nordul Olteniei, au intrat in productie intensa numai dupa anul 1956. Cea mai mare parte din rezervele de carbune, se afla localizate in sudul si vestul tarii. O linie ce trece pe la nord de Oradea, pe la Zalau si Cluj-Napoca, de acolo la Rovinari si Campulung-Muscel, delimiteaza bazinele, care dau peste 95iEUR" din productia de carbuni din Romania.
Bazinul Petrosani
Principalele exploatari din bazinul Petrosani sint in parte de est: Lonea cu mai multe mine cu carbune brun spre huila, Petrila si Dilja cu huile necocsificabile. In partea central-nordica este exploatarea de la Aninoasa. Pe valea Jiului, la vest, se insiruie exploatarile cu huile de la Vulcan, Lupeni avind cele mai bune huile de gaz si Uricani de calitate mai slaba, dar care se cocsifica in mare parte.Intre anii 1966-1970 au fost puse in functiune minele Dilja, Paroseni si Livezeni.

Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord cuprinde carbuni mult mai noi, majoritatea din dacian, din categoria lignitilor, cu o putere calorica mica. Zacamintul prezinta o mare extensiune intre marginea de nord a Podisului Getic, de la valea Luncavatului pina la cea a Motrului.

Bazinul Baraolt
Primele exploatari dateaza din 1839. Datorita scufundarii inegale a fundamentului mezozoic, Depresiunea Baraolt apare divizata in mai multe cuvete secundare ale formatiunilor productive pliocene, care cuprind, in general, cinci strate de carbuni din categoria lignitilor.Exploatarile se fac in minele Capeni si Virghis.

Inafara acestor bazine principale se mai adauga :
- exploatarile de carbune brun din bazinul Comanesti-judetul Bacau, cu minele de la Comanesti, Asau, Darmanesti.
- exploatarile de huile din Banat, cu minele de la Anina, Lupac.
- exploatarile de carbune brun de pe valea Almasului-judetul Salaj, cu minele de la Surduc si Ticu.
- alte citeva exploatari la Mesteacan linga Brad si Sinersig in Banat.

Bazinul carbonifer detine in total 19 strate de carbuni, cuprinse in formatiunile dacianului si levantinului. Nu toate apar insa pretutindeni, prezentind anumite discontinuitati. De pilda, in partea estica, la Ursi, pe valea Cerisoara, doar 4 strate sint exploatate, avind grosimi pina la 2,4 metri, in cea de la Albeni, pe Gilort, trei strate au grosimi mai mari, pina la 6,5 metri.

Principalele exploatari se afla intre Jiu si Motru, unde sint exploatabile 8-9 strate, cu grosimi ce depasesc 10 metri. Cele mai productive mine si cariere sint cele din bazinul Rovinari, pe valea Jiului, Tismana si cele din bazinul Motrului, in care predomina exploatarile in subteran: Leurda, Plostina, Horasti.

In Subcarpatii sudici zacamintele de lignit se insira, cu discontinuitati, de la Ceptura, la est de Ploiesti, pina la Curtea de Arges. Exploatarile au inceput pe alocuri, din ultima parte a secolului al XIX-lea. Stratele carbonifere din aceasta regiune sint exploatate in judetul Prahova, la Ceptura, la Filipestii de Padure, in judetul Dimbovita la Sotinga si Margineanca, si in judetul Arges la Schitu Golesti cu minele din imprejurimi: Berevoiesti, Godeni, Pescareasca, Poienari, Jugur.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles