Evolutii ale activitatii economice

7x puncte

categorie: Economie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Evolutii ale activitatii economice
1.1.2. Cererea de investitii
In trimestrul II, accelerarea dinamicii formarii brute de capital fix (cu 3,8 puncte procentuale, pana la 9 la suta) a fost sustinuta de lucrarile de constructii noi (6,7 la suta), pe fondul redresarii segmentului rezidential, dar si de revigorarea investitiilor in domeniul agricol (6,6 la suta).
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutii ale activitatii economice

Referat despre Evolutii ale activitatii economice
1.1.2. Cererea de investitii
In trimestrul II, accelerarea dinamicii formarii brute de capital fix (cu 3,8 puncte procentuale, pana la 9 la suta) a fost sustinuta de lucrarile de constructii noi (6,7 la suta), pe fondul redresarii segmentului rezidential, dar si de revigorarea investitiilor in domeniul agricol (6,6 la suta).

Referitor la investitiile in utilaje (inclusiv mijloace de transport), restrangerea dinamicii resurselor proprii, in contextul pierderilor severe de ritm consemnate de productia industriala (de la 7,8 la suta in trimestrul IV 2004 la numai 0,7 la suta in trimestrul I 2005), a reprezentat un factor de limitare a activitatii investitionale pe ansamblul economiei, al carui efect a fost doar partial contrabalansat de atractivitatea creditelor bancare (datorata reducerii ratelor dobanzii si aprecierii monedei nationale) si de dezvoltarea activitatii de leasing12. In consecinta, achizitiile de utilaje, desi au reprezentat in continuare componenta cea mai dinamica a cheltuielilor de investitii (8,5 la suta), nu au putut egala nici in intervalul analizat ritmulmediu de crestere inregistrat in perioada anterioara puseului investitional din trimestrele II-III 200413, in timp ce volumul lucrarilor de reparatii capitale a scazut cu aproximativ 3 la suta fata de anul precedent.

In cazul acumularilor de capital, importurile au avut in general o contributie mai accentuata la acomodarea plusului de cerere – atat in cazul achizitiilor destinate retehnologizarii (in conditiile in care volumul productiei autohtone a scazut la majoritatea produselor), cat si in cel al cumpararilor de mijloace de transport. In cadrul acestei din urma categorii, au existat totusi doua segmente ale ofertei interne – autovehicule comerciale si mijloace de transport nerutier –, care au reactionat pozitiv la dinamizarea cererii de investitii, desi cu o intensitate sensibil inferioara importurilor. In plus, merita mentionat si ritmul inca ridicat de crestere a productiei de autoturisme pentru piata interna (circa 68 la suta, potrivit statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile).

1.1.3. Cererea externa neta
Tendinta de adancire a contributiei negative a cererii externe nete la dinamica PIB, manifestata in ultimii doi ani, a continuat si in trimestrul II 2005 (-7,2 puncte procentuale, de la un nivel anterior de -6 puncte procentuale). De aceasta data insa evolutia nu este imputabila accelerarii ritmului de crestere a importurilor, ci reducerii la numai 3,3 la suta a dinamicii anuale a exporturilor, atribuita, in buna masura, unui efect de baza14; evolutiile curente semnaleaza, dimpotriva, o revigorare a activitatii pentru export, indicele de volum al vanzarilor de bunuri si servicii pe piata externa (+4,5 la suta) fiind net superior celui inregistrat in trimestrul I (0,6 la suta)15.

Deteriorarea evolutiei exporturilor comparativ cu perioada similara a anului 2004 s-a produs intr-un context economic (intern si extern) caracterizat prin: (i) reducerea competitivitatii producatorilor autohtoni si intensificarea concurentei externe (reprezentativ este cazul industriei usoare), astfel incat, in pofida cresterii cererii de import a Uniunii Europene, indicele de volum fizic corespunzator exporturilor romanesti cu aceasta destinatie a scazut de la 102,8 la suta in trimestrul I la 96 la suta in perioada analizata si (ii) diminuarea semnificativa a efectelor conjuncturii internationale favorabile existente anterior (cazul metalurgiei si al industriei chimice).

In ceea ce priveste importurile de bunuri si servicii, indicii anuali de volum s-au mentinut si in intervalul analizat la niveluri inalte, chiar daca in usoara scadere fata de trimestrul anterior (de la 118,4 la suta la 116,1 la suta), sub influenta unui efect de baza, dar si a temperarii de dinamica din perioada curenta18. Ši in cazul importurilor de bunuri, cea mai mare parte a variatiei anuale a volumului fizic (peste 75 la suta) a fost asociata unui numar restrans de categorii de marfuri – mijloace si materiale de transport (in cadrul carora dominante sunt autoturismele), dispozitive mecanice, produse ale industriei chimice, masini, aparate si echipamente electrice, metale comune.

1.2. Oferta
Similar trimestrului anterior, contributia dominanta la incetinirea ritmului de crestere economica a revenit agriculturii, pierderile provocate de conditiile meteorologice nefavorabile determinand scaderea cu 10,4 la suta a valorii adaugate brute generate de acest sector.
Industria si-a temperat semnificativ viteza de crestere, pana la 2,6 la suta (nivel de aproape doua ori mai mic decat cel din trimestrul I 2005). Pierderile de ritm observate in sectorul industrial pot fi asociate: (i) slabirii cererii externe pentru o serie de produse cu pondere importanta in exporturile romanesti (din motivele mentionate anterior); (ii) concurentei crescande a importurilor competitive, accentuata de mentinerea tendintei de apreciere nominala a leului fata de principalele valute; (iii) acumularii de stocuri de produse finite in industria prelucratoare.

In sectorul constructiilor si in cel al serviciilor, valoarea adaugata bruta s-a majorat in trimestrul II 2005 cu 4 si, respectiv, 7,1 la suta – ritmuri anuale doar marginal superioare celor inregistrate in intervalul precedent (cu 0,2-0,3 puncte procentuale). In cazul constructiilor, evolutia a fost sustinuta de revigorarea segmentului cladiri rezidentiale, ca urmare a reluarii executiei unor proiecte a caror derulare fusese stopata anterior datorita procesului de renegociere a contractelor initiat de mari firme de constructii, afectate de aprecierea semnificativa a leului in raport cu euro.

In ceea ce priveste serviciile, desi nu dispunem decat de informatii partiale referitoare la segmentele componente, se poate aprecia ca expansiunii comertului cu amanuntul, serviciilor destinate populatiei, telecomunicatiilor si serviciilor bancare si de asigurari i s-a opus slabirea activitatii in comertul cu ridicata, transportul de marfuri si serviciile adresate intreprinderilor (in corelatie cu evolutiile consemnate in industrie, agricultura si constructii).
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles