Evolutia statal-administrativa si a dreptului administrativ pe teritoriul romanesc

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.71

nivel: Facultate

De-a lungul existentei sale ca provincie romana, Dacia a cunoscut mai multe organizari si reorganizari, infaptuite in vremea si de catre imparatii Traian, Hadrian si Marcus Aurelius. Dacia infiintata de imparatul Traian, dupa infrangerea rezistentei dacilor (106) si pana la moartea sa (117), a fost organizata din punct de vedere administrativ ca o provincie imperiala, fiind condusa de un guvernato[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutia statal-administrativa si a dreptului administrativ pe teritoriul romanesc

De-a lungul existentei sale ca provincie romana, Dacia a cunoscut mai multe organizari si reorganizari, infaptuite in vremea si de catre imparatii Traian, Hadrian si Marcus Aurelius. Dacia infiintata de imparatul Traian, dupa infrangerea rezistentei dacilor (106) si pana la moartea sa (117), a fost organizata din punct de vedere administrativ ca o provincie imperiala, fiind condusa de un guvernator cu rang consular. Provincia a fost declarata imperiala, subordonata direct imparatului. Marcus Aurelius (161-180) reorganizeaza Daci in trei subdiviziuni : Dacia Malvensis, Dacia Apulensis si Dacia Porolissensis. Principalele organe de conducere ale administratiei Daciei erau:

guvernatorul, principalul organ al administratiei centrale; adunarea provinciala a celor trei Dacii ca organ colectiv de conducere centrala ; organul suprem de comanda al armatei ; organele administrative locale: magistri si prefecti la orase si primari in administratiile rurale. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Dacia era impartita in subunitati administrativ urbane: colonii si municipii, precum si subunitati administrativ rurale: sate si catune, la care se adauga tinuturile, formate din teritoriile din jurul municipiilor si dependente de ele, toate avand in frunte organe administrative [1]. Dreptul roman a fost introdus in noua provincie inca din timpul imparatului Traian.

2. Perioada medievala
O data cu parasirea Daciei de catre romani (intre 271 si 275), a avut loc incetarea activitatii organelor administrative si retragerea peste Dunare doar a functionarilor superiori. Multimea functionarilor a ramas pe loc, ca si colonistii si urmasii veteranilor, care, impreuna cu autohtonii, formau masa daco-romanilor. Si-au continuat existenta si anumite orase, putine la numar. Satul devine acum o unitate administrativa. Satul lua forma obstii teritoriale, fundamentul sau fiind stapanirea in comun a teritoriului. Organele de conducere ale obstii erau: adunarea megiesilor, oamenii buni si batrani, juzii. Se formeaza uniunile de obsti, proces care va conduce la constituirea unor formatiuni politice si la modificari de ordin administrativ.

Se trece de la comunitatile de obsti satesti la formatiuni politice, reunind un numar de obsti cu denumirea de "tari" ori "codri". Aceste comunitati se conduceau dupa norme juridice proprii. Ulterior se trece intr-o noua faza, aceea a cnezatelor si a voievodatelor, si a aparitiei cnejilor, juzilor, ducilor, voievozilor, care transforma autoritatea cu care au fost investiti in putere politica. Statele medievale romanesti Moldova si Tara Romaneasca s-au format prin unirea cnezatelor si a voievodatelor in jurul unui mare voievod, care purta numele de Domn al tarii. Domnia devine o institutie centrala, suprema in organizarea statala. Domnul era conducatorul suprem al administratiei.

El edicta normele cu caracter general, cu acordul Sfatului domnesc. Sfatul domnesc era alcatuit din boieri. La sfarsitul sec. al XV-lea va fi format numai din dregatori - inalti demnitari ai statului, numiti de catre domn, care exercitau atributii in cadrul curtii, precum si in plan administrativ, judiciar si militar. Ca organe locale, in Tara Romaneasca si Moldova au fost organizate mai intai dregatorii teritoriale apoi judetele si, respectiv, tinuturile, conduse de marii vatafi si de parcalabi inlocuiti apoi de capitani de tinut. Satele se imparteau in doua categorii: sate libere si sate aservite de domnie, boieri si manastiri.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles