Evolutia plantelor

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.52

nivel: Gimnaziu

     Primele forme de viata vegetala au fost plantele marine si toate plantele diverse de uscat care transforma gradinile noastre si peisajele de la tara în privelisti placute si fac parte din hrana noastra, s-au dezvoltat din plante primitive care traiau în oceane cu mii de milioane de ani în urma.

     S-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din câte[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutia plantelor

     Primele forme de viata vegetala au fost plantele marine si toate plantele diverse de uscat care transforma gradinile noastre si peisajele de la tara în privelisti placute si fac parte din hrana noastra, s-au dezvoltat din plante primitive care traiau în oceane cu mii de milioane de ani în urma.

     S-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din câteva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat înca multe altele, care au disparut, nereusind sa se adapteze la conditiile schimbatoare, sau incapabile sa concureze cu noi specii mai evoluate si mai bine adaptate mediului înconjurator din acea vreme.

     Paleobotanistii (oamenii de stiinta care studiaza ramasite fosilizate ale plantelor),au reusit sa descopere când au evoluat aproximativ diferite grupuri importante de plante, dar în mod inevitabil cunostintele noastre au multe lipsuri, pentru ca plantele nu contin acel tip de material dur, cum este scheletul unui animal, care sa se fosilizeze bine. Din fericire, uneori pot fi detectate forme vechi de viata vegetala în ceea ce au fost mai demult depuneri de noroi, gasindu-se câteva plante fosilizate în roci despre care se stie ca dateaza de acum 3.100 de milioane de ani.

     Stim din arhiva fosiselor gasite ca viata pe Pamânt trebuie sa fi început cu organisme de tip vegetal, iar plantele sunt legatura de baza din lantul alimentar care sustine o imensa diversitate de viata animala. Totusi, rolul plantelor în istoria evolutiva a lumii este mai complex, pentru ca ele au transformat atmosfera pamântului într-o atmosfera ce putea se sustina regnul animal. Probabil ca imensele cantitati de dioxid de carbon prezente initial în atmosfera au împiedicat animalele sa respire, dar în procesul de fotosinteza plantele absorb dioxid de carbon si elibereaza oxigen.

     Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire a lantului alimentar. Plantele au permis ierbivorelor (mâncatoarelor de plante) sa evolueze si implicit carnivorelor (mâncatoarelor de carne),care se hraneau cu ierbivore. Evolutia este extrem de lenta, si selectia naturala favorizeaza acele vietuitoare care se adapteaza la o schimbare a mediului înconjurator, si nu care se schimba de dragul schimbarii. Primele forme de viata vegetala erau dependente de apa, pentru ca le lipseau structurile care sa le faca posibila viata pe uscat, iar primele plante care au iesit din apa s-au stabilit probabil în balti sau mlastini, unde partile lor inferioare erau tot timpul scufundate. Primele forme de plante cu adevarat de uscat erau probabil înca dependente de umiditate, si trebuiau sa creasca aproape de apa - muschii frunzosi, muschii pielosi si ferigile, care au evoluat primele ca plante de uscat, au si acum nevoie de un mediu umed pentru ca partea reproducatoare a ciclului vietii lor sa functioneze.

      Primele plante cu flori (gimnospermele, precum coniferele) erau dependente de vânt pentru polenizare si raspândirea semintelor, pentru ca nu existau insecte care sa faca toate acestea. Tipul de planta dominant în prezent (angiospermele) a evoluat o data cu insectele si animalele, si adesea are flori polenizate de insecte. Uneori semintele sunt raspândite de animale (de exemplu, ghimpi sau spini care se agata de blana animalelor).

      Cele mai vechi plante cunoscute erau alge primitive - structuri unicelulare în care toate functiile erau efectuate într-o singura celula fara nucleu. Aceste alge albastre-verzi sunt foarte primitive, si probabil acum 1.500 milioane de ani au aparut algele mai cunoscute, cu nuclee. În cele din urma au aparut alge pluricelulare, probabil asemanatoare cu buruienile marine. Ele aveau organe de reproducere de parti diferite ale plantei.

      În perioada cambriana, cu circa 590 de milioane de ani în urma, multe forme de viata erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de milioane de ani.



     Iesirea pe uscat

     În perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani în urma), plantele au "iesit" din apa si au început sa colonizeze uscatul. Vechea viata vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de uscat.

      Supravietuirea pe uscat necesita o structura fizica complet diferita de viata acvatica. Este necesar un sistem ,,vascular"(retea de tuburi) prin care sa circule prin planta apa, substantele nutritive si produsele fotosintezei, si este nevoie de o structura mai rigida, care sa se autosustina. Totusi, înainte ca plantele de uscat sa poata ajunge în regiuni mai uscate, ele au trebuit sa dezvolte un sistem reproducator care sa le permita sa functioneze suficient în aer.

      Cele mai vechi urme de plante terestre au fost gasite în roci datând din perioada siluriana. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care întruneste radacina, tulpina si frunzele într-o singura parte. Rhyna ra o planta fara radacini si frunze, cu sporangi mari(capsule cu spori) în vârful lastarilor. Asteroxylon, un rizom(o tulpina subterana groasa) care avea rolul unei radacini, avea lastari aerieni cu frunze mici, ca niste solzi. Toate acestea au fost probabil plante de mlastina.

      Printre primele plante terestre se numarau forme precum muschii pielosi si muschii frunzosi actuali, bineînteles existau numeroase alte tipuri care între timp au disparut.

      Pentru a prospera pe uscat, formele de planta au dezvoltat treptat radacini pentru absorbtia apei si, într-o lunga perioada de timp, au gasit si metode de reproducere mai putin dependente de umiditate. Ramasitile moderne ale vechilor forme de plante, ca muschii frunzosi si muschii pielosi, sunt si acum dependente de un mediu pentru a se putea reproduce lucru care nu este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent.





     Progresul evolutiei

     Evolutia nu are loc neaparat într-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune în cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei plantelor este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii.

      Urmatoarele grupuri de plante au evoluat aproape fara îndoiala în ordinea data aici, dar este important de retinut ca evolutia este un proces continuu, înca în desfasurare. Totusi, schimbarile pot fi detectate numai în perioade foarte lungi de timp.



     Bacterii

     Primele organisme celulare au fost probabil asemanatoare cu bacteriile, traind într-o ,,supa preistorica". Bacteriile sunt în general considerate înrudite mai mult cu plantele decât cu animalele, dar ele au putin în comun cu ambele grupe. Sunt microscopice si unicelulare, dar capabile sa se autoreproduca cu o viteza fenomenala în conditii ideale.

      Multe bacterii sunt parazite sau saprofite(traind pe materie organica moarta) si nu prezinta fotosinteza, dar câteva pot trai în substante organice precum amoniacul si azotul, ceea ce ar putea sa le reflecte vechile origini din vremea în care atmosfera Pamântului continea cantitati considerabile de amoniac.



     Alge albastre-verzi

     În ciuda numelui, aceste plante primitive seamana foarte putin cu adevaratele alge. Câteva fosile gasite în roci despre care se stie ca au 3.100 de milioane de ani dezvaluie dovezi ale unor plante care seamana mult cu algele albastre-verzi moderne, indicând ca ele sunt printre primele plante capabile de fotosinteza. Majoritatea algelor albastre-vezi, care sunt unicelulare si nu contin nucleu, sunt microscopice, dar unele, precum mâzga galben-verzuie care se formeaza pe poteci si peluze, sunt vizibile deoarece coloniile lor sunt învelite în mâzga.



     Fungi

     Organismele simple cunoscute sub numele de fungi nu au acea structura foarte specializata a plantelor mai evoluate, iar absenta clorofilei înseamna ca fungii nu pot sa pot sa produca fotosinteza. În schimb, ei traiesc ca paraziti pe animale sau alte plante, sau ca saprofite pe ramasite.

     Alge

     Algele sunt o alta forma primitiva de plante care nu au frunze si structuri florale specializate. Totusi, aproape toate tipurile de alge sunt capabile sa-si produca singure hrana prin fotosinteza în prezenta luminii solare naturale. Asemenea forme primitive de panta domina oceanele(buruienile marine sunt alge pluricelulare iar planctonul consta în cea mai mare parte din alge pluricelulare).

      Atât algele terestre cât si cele de apa dulce sunt raspândite, formând apa verde a elesteelor si învelisul care adesea acopera sticla acvariilor, sau coloarea verde de pe unele recipiente. Unele alge sunt unicelulare, iar altele sunt pluricelulare si pot forma filamente sau colonii. Câteva alge aproape ca formeaza puntea dintre viata vegetala si cea animala. De exemplu, euglenofitele se pot autopropulsa cu ajutorul flagelilor, au un ,,ochi" rosu sensibil la lumina(necesar în gasirea celei mai bune pozitii pentru fotosinteza), si sunt capabile sa îngereze particule de hrana solida.





     Licheni

     Lichenii sunt plante compuse format prin asocierea simbiotica(reciproc avantajoasa) a unei alge cu o funga. Ei nu puteau evolua decât dupa ce aceste doua tipuri distincte de planta erau deja bine stabilite. În termeni evolutivi, ei au gasit o nisa care le permite sa colonizeze locuri inospitaliere, precum stâncile, unde doar putine alte plante supravietuiesc.



     Muschi Frunzosi si Muschi Pielosi

     Briofitele(muschii frunzosi si muschii pielosi) seamana cu plantele terestre primitive, desi au continuat sa evolueze. Ele au tulpini delimitate si structuri asemanatoare cu frunzele, si exista semne ale începutului evolutiei tesutului conducator vascular. Muschii frunzosi si muschii pielosi se reproduc prin spori, si exista doua faze ale reproducerii.

      Întâi se formeaza o generatie saprofita(cea care este forma dominanta si poarta sporii), iar aceasta este urmata de generatia gametofita. Acest proces este cunoscut sub numele de alternanta de generatii. Întregul proces complicat al reproducerii necesita prezenta apei sau o atmosfera foarte umeda, lucru care sugereaza de asemenea si vechiul lor statut evolutiv si care le limiteaza capacitatea de a se raspândi si de a domina uscatul.



     Gimnosperme

     Gimnospermele, care sunt aproape toate arbori si reprezinta o dezvoltare evolutiva mai recenta decât celelalte grupuri de plante mentionate pâna acum, au aparut în perioada mezozoica(vezi tabelul dreapta). Ele au frunze si seminte(dar semintele sunt goale, nu sunt închise în învelisuri ca în cazul angiosmermelor). Coniferele, precum pinii si zadele, sunt cele mai cunoscute gimnosperme, dar exista si varietati tropicale precum cicadele erau deosebit de abundente.

      Imensii arbori mamut sunt conifere care pot sa creasca la dimensiuni foarte mari. În unele parti ale lumii, padurile de conifere sunt vegetatia dominanta. Coniferele au o imensa importanta economica si sunt crescute în multe locuri pentru productia pastei de hârtie si a cherestelei pentru industria de constructii.



     Angiosperme

     Angiospermele sunt grupul de plante dominant al lumii moderne, si cuprind de la arbori precum stejarul si castanul porcesc, pâna la papadii si margarite de ses. Orhideele si majoritatea legumelor consumate de noi sunt angiosperme, la fel si ierburile, care includ cereale importante precum grâul ti ovazul, sau speciile ornamentale de ierburi care formeaza peluzele în gradini.

      Angiospermele sau plante cu flori ale caror seminte unt închise într-un învelis. Plantele au evoluat în multe directii diferite, vântul si insectele fiind ambii factori importanti în polenizare. Unele au evoluat pentru a fi polenizate de anumite specii de pasari sau insecte. Metodele de raspândire a semintelor sunt de asemenea foarte variate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles