Evolutia negocierilor Rundei Doha

14 decembrie 2009

!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!

Runda de la Doha, care a fost lansata in noiembrie 2001 si trebuia finalizata la sfarsitul anului 2004, are scopul de a gasi solutii viabile care sa faca posibila liberalizarea comertului agricol, industrial si al serviciilor.

În ceea ce priveşte runda Doha a negocierilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, dezacorduri majore între Uniunea Europeană şi Statele Unite au ieşit la suprafaţă în ceea ce priveşte ajutoarele financiare acordate sectorului agricol.

Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a sabotat obiectivele de bază ale negocierilor: deschiderea economiilor vestice pentru produsele originare din statele în curs de dezvoltare, în special cele din zona Africii, a Caraibelor şi a Pacificului. Discuţiile au fost suspendate în 2006.

Dezacorduri majore au fost cauzate de asemenea de ajutoarele financiare acordate industriei aeronautice, în special companiei Airbus de către statele Uniunii Europene şi companiei Boeing de către guvernul american.

Multe dintre aceste dispute economice sunt cauzate de modul diferit în care guvernele europene şi cel american percep globalizarea economică.
După 15 ani de negocieri, pe data de 17 sept.2001 la Doha – Qatar, China a fost acceptată în O.M.C., prin consensul celor 142 de state membre. Odată cu aderarea la O.M.C. China şi-a asumat răspunderi şi obiective economice clare care trebuie îndeplinite într-un timp bine determinat:reducerea taxelor vamale asupra produselor non-agricole (ceea ce reprezintă 95 % din totalul importurilor), de la 17 % la 9,4 % până în anul 2005 şi diminuarea taxelor vamale asupra produselor agricole la 17 % până în ian. 2004

•eliminarea restricţiilor netarifare la produsele industriale până în anul 2005
• asigurarea drepturilor de comercializare şi distribuţie nelimitată pentru firmele străine
• extinderea accesului pe piaţă în sectorul serviciilor, eliminînd restricţiile geografice şi celelalte restricţii din majoritatea sectoarelor până în anul 2005
• aplicarea tratamentului naţional (nediferenţiat) băncilor străine, cinci ani după aderare, etc.

Actualul proces de negocieri multilaterale şi regionale necesită o angajare nouă, în mod special în negocierile Rundei Doha, negocierile cu Uniunea Europeană şi evoluţiile pentru implementarea ALCA. America de Sud are mai mult de câştigat participând ca un grup integrat şi solid. Vocea unită a naţiunilor din sudul continentului compensează slăbiciunile individuale, îndeosebi, cea a ţărilor mai mici.

Recentele crize economice şi politice în Argentina, Uruguay, Venezuela şi Ecuador nu trebuie interpretate numai ca o criză naţională, ci a întregului Mercosur, odată ce existenţa acestor dificultăţi întârzie articulaţiile grupului cu partenerii lor mai puternici.