Evolutia industriei in perioada 1945-1989

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.88

nivel: Facultate

Transpunerea in fapt a modelului productiei industriale bazat pe industria grea s-a realizat intr-un efort investitional,realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor profunde dezechilibre sectoriale.
Investitiile efectuate in economia nationala inregistreaza o tendinta de crestere permanenta, de la un interval la altul,pana in 198[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutia industriei in perioada 1945-1989

Transpunerea in fapt a modelului productiei industriale bazat pe industria grea s-a realizat intr-un efort investitional,realizat prin fortarea investitiilor in acest sens, in defavoarea consumului populatiei si cu pretul unor profunde dezechilibre sectoriale.
Investitiile efectuate in economia nationala inregistreaza o tendinta de crestere permanenta, de la un interval la altul,pana in 1986, iar ulterior o tendinta de scadere.

In cadrul investitiilor efectuate in economia nationala,cele alocate industiei ocupa locul central,ele situindu-se in jurul a 45-46%,in unii ani atingand chiar si peste 50%. Deosebit de semnificativa este alocarea investitiilor industriale pe cele doua grupe ale industriei. Astfel, grupa A, in care erau incluse ramurile producatoare de mijloace de productie,adica de bunuri investitionale,respectiv industriile metalurgica,siderurgica, constructoare de masini s.a., a beneficiat de cea mai mare parte a investitiilor, de peste 80% in intreaga perioada, apropiindu-se,uneori, chiar de 90%.

Grupa B, in care erau incluse industriile producatoare de bunuri de consum individual,industriile alimentara,textila, de pielarie,s.a.,a beneficiat,in medie, de aproximativ 11% din investitiile industriale,rareori ajungand in jurul a 16%.

Efectuarea unor investitii de asemenea proportii s-a concretizat in sporirea numarului de intreprinderi,atat al celor de stat,cat si al celor cooperatiste(intr-o masura mai mica_.

Nr. intreprinderilor industriale in perioada 1960-1989
Tabelul 4

Anul 1960 1970 1980 1985 1986 1987 1988 1989
Intreprinderi(nr).
Total din care: 1658 1731 1752 1913 1048 1972 1091 1102
-industrie de stat de subordonare republicana si locala 11319 11372 11334 11456 11520 11526 11532 11541
-industrie cooperatista 3339 3359 4418 4457 5528 5546 5559 5561

Numarul populatiei salariate specializata in industrie a crescut considerabil:
Tabelul 5
AniiPopulatie ocupata in
Economie,mii persoane Fonduri fixe ale industriei
Mii persoane % in total populatie ocupata
1950 8377,2 1000,7 12,0
1960 9537,7 1440,2 15,1
1970 9875,0 2276,8 23,0
1980 10350,1 3678,7 35,5
1985 10586,1 3927,8 37,1
1986 10669,5 3978,4 37,3
1987 10718,6 4013,8 37,4
1988 10805,4 4064,6 37,6
1989 10945,7 4169,0 38,1

In perioada 1950-1989 productia industriala totala a crescut de 44 ori,in ritm mediu anual de 10,2%,cea a ramurilor din grupa A de 61 ori, iar cea a ramurilor din grupa B de 25 ori,in ritm mediu anual de 11,1% si respectiv 8,6%.Cresterea mai mare s-a inregistrat pana in 1980,ulterior ritmul mediu anual fiind de 3,3% in anii 1981-1989 si de 2,6% in anii 1986-1989.

In perioada 1950-1989, a crescut productia principalelor produse industriale,astfel:
Tabelul 6

Produsul Unitatea de masura 1938 1989 Nivelul maxim
Energie electrica Mil. kwh 1130 75851 1989
Titei extras Mii tone 6594 9173 1970=13377
Tractoare Bucati - 17124 1983=77142
Combine pentru recoltat
paioase si porumb Bucati - 5649 1985=6806
Autocamioane Bucati - 13515 1985=20788
Apartamente din
fondurile Statului Numar - 54979 1981=150509
Incaltaminte din
piele Mil. perechi 3 52 1980=64

Astfel, sub aspect strict cantitativ,rezultatele sunt remarcabile, dar ele eu fost insotite de neajunsuri numeroase de ordin calitativ. Unul din aspectele negative este acela ca sporirea fondurilor a avut loc paralel cu un proces de crestere a gradului de uzura fizica si morala, reinnoirea lor tehnica fiind nesemnificativa la nivelul ansamblului economiei nationale,prin aceasta urmarindu-se micsorarea ratei amortizarii si,implicit, a a costurilor de productie.

Mentinerea in functiune a utilajelor cu grad avansat de uzura fizica si morala impune o crestere semnificativa a activitatii de intretinere si de reparatii. Astfel,fondurile banesti alocate pentru intretinere si reparatii cunoaste o curba permanent ascendenta, de la 21,7 miliare lei in 1975 la 80,0 miliarde lei in 1989. La acestea se adauga si calitatea scazuta a marfurilor romanesti si,implicit,lipsa de competitivitate pe pietele straine, care se resimte cu deosebire in comertul exterior si se masoara in deficitele balantei exterioare.

Dezvoltarea industriilor mari consumatoare de energie a dus la cresterea consumurilor energetice ale industriei,avand ca rezultat cresterea cheltuielilor de productie si scaderea profitabilitatii activitatii industriale,iar in unele situatii chiar pierderi,care au fost suportate de la bugetul statului.

Ponderea consumurilor energetice si de energie electrice in industrie in totalul consumurilor pe economie,in perioada 1981-1989
Tabelul 7

Consumuri 1981-1985 1986-1989
Consumuri energetice 73,9 77,2
Consumuri de energie electrice 77,4 79,5

Dezvoltarea doar a ramurilor preferate ele politicii industriale de atunci,s-a facut si cu pretul neglijarii,sau chiar sacrificarii altor ramuri industriale,intre care si industria alimentara,careia,in 1980-1989,i s-a alocat mai putin de 5% din totalul investitiilor industriale.Oferta scazuta de produse alimentare pe piata interna a dus la aparitia „pietei paralele”,a preturilor de specula si, implicit, la diminuarea consumului populatiei si a nivelului de trai,dar si la ingustarea pietei interne,un fenomen care are efect de bumerang asupra posibilitatilor viitoare de dezvoltare a unei parti a capacitatii de productie a industriei.

In prima parte a perioadei mentionate,fenomenul a imbracat forma mascata a unei mase monetare disponibile si a cresterii economiilor populatiei.In cea de-a doua el imbraca forma evidenta a deprecierii monetare,prin cresterea preturilor si scaderea veniturilor reale ale populatiei.

Economia romaneasca este,fara indoiala,cea mai strict centralizata si rigid planificata economie din intregul lagar socialist, o situatie care genereaza ineficienta,lipsa de flexibilitate,care descurajeaza initiativele.Accentul excesiv pus pe dezvoltarea industriei grele a creat un dezechilibru care face ca pe hartie tara sa arate bogata,dar cu pretul saracirii populatiei.

In mod paradoxal,fabricile industrializarii socialiste, in loc de a produce bogatie,produc saracie. Romania ilustreaza perfect anecdota celor sase paradoxuri ale socialismului: nu exista somaj, dar nimeni nu lucreaza, dar planul se depaseste; planul se depaseste, dar magazinele sunt goale; magazinele sunt goale, dar toti au frigiderele pline; toti au frigiderele pline, dar toti sunt nemultumiti; toti sunt nemultumiti, dar , la alegeri, guvernul obtine 99,99% din voturi.

Pentru a atenua subutilizarea capacitatilor de productie, se recurge la importul de materii prime si de energie,dar datorita utilajelor si tehnologiilor invechite,se accentueaza criza energetica si de materii prime,precum si slaba profitabilitate a industriei. Se contureaza astfel un cerc vicios, pentru depasirea caruia se apeleaza la folosirea partiala a unor capacitati de productie, conservarea altora, suprasolicitarea resurselor interne de combustibili,de petrol indeosebi s.a. Toate acestea nu reusesc insa sa modifice principial efectele negative ale politicii economice din acea vreme.

Subutilizarea cronica a capacitatilor de productie, deci implicit a fortei de munca din industrie, mascata adesea prin concedii fara plata, program redus de lucru s.a , a limitat substantial cresterea produsului social si mai ales a venitului national daca avem in vedere ca in perioada 1985-1989 contributia industriei la crearea produsului social si a venitului national reprezenta circa 66% si respectiv 59%.

II.1. Dinmica produsului social si a productiei industriale

Dinamica produsului social si a venitului national creat in industrie,
in perioada 1950-1989
Tabelul 8
1989 in procente fata de
1950 1980 1985 1988
Produs social 35 ori 137 107,8 97,8
Venit national 39 ori 108 94,2 92,4


O imagine de ansamblu asupra evolutiei industriei romanesti in perioada 1938-1989 ne arata o substantiala crestere cantitativa a productiei industriale,dar insotita si de multe consecinte negative, ele caror efecte se manifesta cu deosebire in ultimul deceniu,cand ritmul mediu anual de crestere cunoaste o tendinta evidenta de diminuare, la 3,3% in perioada 1981-1989 si la 2,6% in perioada 1986-1989, in timp ce in perioada 1951-1989 el a fost de 10,2%.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles