Evolutia animalelor pe terra

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.15

nivel: Liceu

     În decursul erelor geologice, a trait alte vietuitoare decât cele pe care le vedem astazi, care sunt urmasi ai acestor animale stravechi. Evolutia animalelor în acest imens timp geologic a fost puternic influentata de procesele geologice ce au avut loc în scoarta Pamântului. Datorita acestora, înfatisarea uscatului, ca si a marilor si oceanelor, n-a fost din totdeauna asa cum se prezinta asta[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Evolutia animalelor pe terra

     În decursul erelor geologice, a trait alte vietuitoare decât cele pe care le vedem astazi, care sunt urmasi ai acestor animale stravechi. Evolutia animalelor în acest imens timp geologic a fost puternic influentata de procesele geologice ce au avut loc în scoarta Pamântului. Datorita acestora, înfatisarea uscatului, ca si a marilor si oceanelor, n-a fost din totdeauna asa cum se prezinta astazi. Odata cu evolutia scoartei Pamântului, s-a produs si evolutia vietuitoarelor, de la forme inferioare, la forme din ce în ce mai evoluate, pâna la om.

     Felul în care au evoluat animalele poate descifrat în straturile de diferite vârste ale scoartei terestre, datorita fosilelor pe care acestea le contin.

     Multe vietuitoare care au populat Pamântul au lasat numeroase resturi si urme în straturile scoartei terestre, ce s-au pastrat pâna în zilele noastre, numite fosile. Denumirea acesta provine din latinescul fossa = groapa, deoarece era descoperite în urma sapaturilor. În general de la animalele stravechi s-au pastrat partile tari: cochilii, schelete, oase, etc. Rareori, în anumite conditii de conservare, s-au pastrat si animale întregi. Astfel, în gheturile Siberiei s-a pastrat de mai bine de 20.000 de ani mamutul - un elefant paros - asa cum era el, cu blana, piele si muschi. În ozocherita (ceara de pamânt) s-a conservat un rinocer intact, iar în chihlimbar - rasina unui pin fosil - s-au pastrat numeroase insecte stravechi.

     Fosilele au în geologie aceeasi importanta pe care o au documentele în istorie sau inscriptiile în arheologie. Astfel, straturile scoartei terestre alcatuiesc paginile imensului hrisov al istoriei naturale a Pamântului.

     Importanta fosilelor pentru descifrarea îndelungatei istorii a Pamântului este covârsitoare. Cu ajutorul lor putem cunoaste vietuitoarele care au trait pe Pamânt, în timpurile stravechi, ce forme si dimensiuni aveau, etc.

     Studiul fosilelor a dovedit ca fiintele care populau odinioara pamântul se deosebeau de cele actuale si deosebirea este cu atât mai mare cu cât sunt mai vechi.

     Cu cât sunt mai vechi, cu atât au o organizare si o structura mai simpla, fiind mult diferentiate de urmasii lor de astazi si, cu cât ne apropiem de timpurile noastre, cu atât aceste caractere vechi dispar si sunt înlocuite cu altele noi care le apropie din ce în ce mai mult de animale actuale. Astfel, fosilele dovedesc succesiunea neîntrerupta a vietuitoarelor si evolutia lor de-a lungul erelor geologice. Ele mai dovedesc ca vietuitoarele de astazi sunt o continuare fireasca a stravechilor forme care s-au succedat pe planeta noastra de-a lungul milioanelor de ani.

     Fosilele fiind contemporane cu straturile în care se gasesc, ne pot da informatii si despre conditiile de viata care au existat în acea vreme, deoarece animalele având plasticitate adaptativa, au receptionat toate transformarile geologice si climatologice.

     Fosilele e mai pot sluji si la stabilirea conturului continentelor si marilor vechi, ajutând la elaborarea hartilor paleogeografice.

     Cu ajutorul unor fosile se poate determina vârsta relativa a straturilor, deoarece pentru fiecare vreme au corespuns anumite fiinte, cu durata de viata limitata, care au devenit fosile caracteristice, adica fosile care se gasesc numai în grosimea unui singur strat, dar pe toata întinderea lui, indiferent de variatiile petrografice si de locul unde apar pe Glob. Astfel, se pot identifica straturile de aceeasi vârsta, aflate la mari departari unele de altele.

     Deci cu ajutorul fosilelor putem reconstitui întreaga istorie a scoartei Pamântului.

     Astfel, timpul geologic ( imensul timp care s-a scurs de când Pamântul a devenit planeta si pâna în zilele noastre ) a fost împartit diviziuni geocronologice. Diviziunile de prim ordin (cele mai mari ) au fost numite ere; erele au fost împartite în perioade, acestea în diviziuni mai mici numite epoci, iar epocile, la rândul lor, în vârste.



     Aparitia animalelor pe Terra in ordinea erelor geologice



     - mai timpuriu: - dezvoltarea Universului si a sistemelor solare

     - formarea Sistemului Solar

     - dezvoltare biologică: - formarea Pământului

     - formarea scoartei pamântesti

     - formarea atmosferei terestre si a învelisului acvatic

     - formarea substantelor organice

     - formarea proteinelor

     - aparitia vietii (în urmă cu 3000mil. de ani în urmă)

     - cu 4600 mil. de ani în urmă: - primele organisme preistorice mici

     - fosile preistorice de organisme mici

     - organisme preistorice multicelulare

     - plante preistorice

     - cu 2600 de mil. de ani în urmă: - spongieri

     - viermi

     - celenterate

     - artropode

     PERIOADA PRECAMBRIANĂ: - a început o data cu întărirea scoartei terestre si a tinut până la aparitia animalelor cu schelet tare.

     - geologii o împart în două: 1. perioada arhaică

     2. perioada proterozoică

     PERIOADA PALEOZOICĂ - împartita în sase perioade:

     1. CAMBRIAN - început în urmă cu 570 mil. de ani

     - aparitia algelor

     - primele urme ale plantelor cu vase conducătoare

     - aparitia animalelor nevertebrate

     - aparitia trilobitilor

     - aparitia echinodermelor

     2.ORDOVICIAN - început în urmă cu 500 mil. de ani

     - pesti fără mandibule

     - aparitia grapolitilor

     - aparitia celenteratelor

     - aparitia artropodelor

     - aparitia cefalopodelor

     3.SILURIAN - a început in urmă cu 445 mil. de ani

     - aparitia masivelor de corali

     - aparitia plantelor de uscat

     - primele animale terestre (artropode)

     - primii pesti cu mandibule

     4.DEVONIAN - a început cu 395 milioane de ani în urmă

     - aparitia unor plante superioare

     - primele plante lemnoase

     - primele insecte

     - dezvoltarea pestilor

     - primii amfibieni - aveau corpul de un metru lungime, picioare dezvoltate, pentadactile; ei au petrecut multă vreme înotând si vânându-si prada în apă; preistoricul Ychtiostega este unul dintre acestia.

     - amfibianul cu numele Diplovertebron avea o dimensiune de abia o jumătate de metru. Avea membre bine dezvoltate, dar stătea mai mult în apă, deoarece acolo îsi găsea hrana.

     - amfibienii Seymouria prezentau deja caracteristici de reptile. Cercetătorii consideră că aceste animale sunt stramosii reptilelor. Ei atingeau o lungime de 0,60 m. Aveau dintii ascutiti ceea ce dovedeste că erau răpitoare.

     5.CARBONIFER - a început cu 345 de milioane de ani în urmă

     - primele păduri

     - dezvoltarea amfibienilor (amfibienii Seymouria)

     - primele insecte cu aripi

     o vegetatia densă asigură conditii de viata insectelor, paianjenilor, si altor nevertebrate

     o libelula primitivă Meganeura avea o lungime a aripilor de 70 de cm; ea se hrănea cu artropode mici.

     - aparitia reptilelor - reptila timpurie, Diadectes, măsura de la nas până la vârful cozii cca. 2 m lungime. Dentitia dovedeste că era erbivor. Picioarele nu erau prea stabile, dar destul de puternice ca sa-i sustina greutatea.

     - aparitia primelor angiosperme.

     6.PERMIAN - a început acum 280 de milioane de ani

     - aparitia reptilelor cu mamele sau reptilelor cu caracter de mamifer

     o dupa multe milioane de ani, reptilele au suferit modificări. Li s-a întărit dentitia, picioarele, iar unele specii nu mai aveau tegument cornificat, ci corpul le era acoperit cu păr.

     --> Pelycosaurus au fost reptile - "mamifer". S-au împartit in trei grupe ai caror doi reprezentanti caracteristici au fost Dimetrodon si Varanosarus.

     --> Edaphosaurus (Sopârla terestră) a fost o reptila - "mamifer". Ea este stramosul primelor mamifere. Primele specii erau mici de statură, dar urmasii lor din permian masurau chiar si peste 3 m înaltime.

     --> Scutosaurus era dezvoltat cât un taur. Se caracteriza printr-un corp greoi acoperit cu piele grea, cornoasă, cu aspect de armură, picioare urâte, si un cap aproape nesemnificativ fată de corp.

     --> Sauroctonus (ucigătorul de sopârle)era o reptilă "mamifer" sălbatică. Dintii ascutiti duc la concluzia că a fost un animal prădător.

     Cand dinozauirii dominau pamantul

     Era mezozoică reprezintă tranzitia între lumea vie antică si lumea vie mai evoluată. Lumea vegetală si animală se deosebea esential de cea din erele anterioare. Mezozoicul a durat cca. 160 mil. de ani. Savantii o împart in 3 perioade:

     1.PERIOADA TRIASICA - a început cu 225 mil. de ani în urmă

     - dezvoltarea angiospermalor

     - aparitia coralilor superiori

     - dezvoltarea amonitilor

     - formarea cefalopodelor cu doua branhii

     - formarea reptilelor

     - aparitia primilor batracieni : broastele au aparut in triasic. Acest Triadobatrachus a fost unul dintre reprezentantii importanti ai batracienilor primitivi.

     - primele mamifere

     2.PERIOADA JURASICĂ - a început cu 195 mil. de ani în urmă

     - începutul dominatiei dinozaurilor

     Dinozaurul Hypsilophodon era un animal mic de 60 de centimetri. Prin dimensiune putea fi o pradă usoara pentru carnivori, dar natura l-a înzestrat cu picioare lungi ca să scape prin fugă de urmăritori.

     Dinozaurul Polacanthus "cu mai multe coloane vertebrale" se apăra e carnivore cu spinii mari dorsali de pe pielea groasă si cornoasă de pe spate, iar coada formată din plăci osoase devenea periculoasă si astfel le tăia pofta de mâncare.

     Stegosaurus (sopârla de acoperis) era un dinozaurian căruia îi cresteau pe spate plăci osoase mari, iar coada îi era acoperită cu niste spini ca niste pumnale.

     Reptila primitivă numele acesta datorită aspectului exterior al plăcilor, de olane de acoperis.

     Ceratopsidele, adică dinozaurii cu corn, îi tineau departe pe atacatori cu ajutorul coarnelor de diferite forme si mărimi, dar înainte de a se încaiera, încercau să la taie cheful de luptă, aratându-si prin aplecarea capului plastronul înspăimântător.

     Triceratops - acesta cântarea 5 tone.

     Torosaurus, era un ceratopsid extrem de greu care cântarea 8 ton
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles